#logodnă

• aravon — Termen arhaic și ecleziastic, împrumutat din greaca veche, utilizat istoric în textele religioase și juridice românești pentru a desemna o zălogire, o chezașie, o tărie, un avans sau o logodnă privită ca o garanție sacră ori materială a îndeplinirii unei promisiuni viitoare. În context teologic, cuvântul apare în traduceri ale Noului Testament pentru a descrie simbolic arvuna Spiritului Sfânt oferită credincioșilor ca zălog al mântuirii veșnice.
• aravonă — Variantă flexionară de feminin pentru termenul arhaic și bisericesc 'aravon'; desemnează o arvună, un zălog, o garanție materială sau o logodnă privită ca un angajament solemn și sacru în fața comunității și a bisericii. În documentele medievale, forma era utilizată ocazional în mod interschimbabil cu variantele masculine, adaptându-se structural la genul feminin sub influența altor termeni similari care definesc plata unui avans sau o înțelegere comercială asigurată.
• aravoni — Formă verbală arhaică și regională de persoana a II-a singular sau a III-a plural (sau infinitiv învechit) derivată din substantivul 'aravon', însemnând a lăsa un zălog, a plăti o arvună, a garanta o tranzacție sau a logodi în mod solemn. Acest verb ecletic se întâlnea sporadic în traducerile vechi de legi și texte bisericești pentru a exprima acțiunea juridică ori sacră de securizare a unui legământ prin oferirea unei mărturii vizibile.
• aravonire — Acțiunea de a aravoni și rezultatul ei; actul juridic sau bisericesc prin care se depune un zălog, o arvună ori o garanție solemnă pentru securizarea unei înțelegeri viitoare. În contextul ecleziastic medieval, termenul făcea referire la procesul formal de logodire ritualică a doi tineri în fața altarului, fiind consemnat în scris în zapisele parohiale ca o etapă obligatorie și de neschimbat înaintea tainei căsătoriei.
• arăvonisire — Acțiunea de a arăvonisi și rezultatul ei; procesul formal sau juridic prin care se achită un avans în bani ori se oferă un gaj material pentru a securiza o achiziție sau un contract. În viața socială veche, termenul desemna ceremonia sau actul oficial de logodire a doi tineri, pecetluit prin daruri și consemnat adesea într-un zapis de cancelarie.