#estimare

• antecalculare — Acțiunea de a antecalcula și rezultatul ei; proces tehnic, financiar și managerial de estimare, evaluare și determinare prealabilă a costurilor, cheltuielilor, resurselor necesare și manoperei înainte de începerea producției sau executării unei lucrări. Acest procedeu este fundamental pentru stabilirea bugetelor inițiale și configurarea ofertelor comerciale.
• approxima — Variantă grafică etimologică sau livrescă pentru verbul 'a aproxima'; acțiunea de a determina o valoare, o mărime sau un rezultat care este aproape de cel real, exact sau riguros, fără a fi însă perfect identic. În calculul numeric și structural, aproximarea este utilizată pentru a simplifica ecuațiile complexe și a obține soluții practice rapide.
• approximare — Variantă grafică etimologică sau livrescă pentru substantivul 'aproximare'; acțiunea de a determina sau de a exprima o valoare, o mărime ori un rezultat estimativ, situat foarte aproape de adevărul matematic sau de realitatea fizică, fără a asigura o exactitate absolută. Reprezintă un procedeu metodologic structural fundamental în analiza numerică, utilizat pentru a aduce ecuațiile complexe la forme computaționale accesibile, gestionând în mod controlat o marjă de eroare sau o toleranță prestabilită.
• approximativ — Variantă grafică etimologică sau livrescă pentru cuvântul 'aproximativ'; care este aproape de valoarea, măsura sau adevărul exact, fără a fi însă perfect riguros. Ca adverb, indică o aproximare temporală, cantitativă sau spațială, servind la stabilirea unor repere orientative și pragmatice în transmiterea informațiilor, gestionând o marjă implicită de toleranță.
• aprosima — Formă arhaică, regională sau hibridă din perioada premodernă utilizată ca variantă pentru verbul 'aproxima'; a stabili o valoare orientativă, a evalua aproximativ sau a aduce un calcul numeric aproape de valoarea reală fără a pretinde o precizie absolută.
• aprosimare — Formă arhaică, regională ori hibridă din perioada premodernă utilizată ca variantă pentru substantivul 'aproximare'; acțiunea de a aproxima, de a calcula ori de a evalua în mod orientativ sau estimativ, fără a pretinde o precizie factuală sau numerică absolută.
• aprosimățiune — Formă hibridă, rarisimă și premodernă utilizată ca variantă pentru substantivul 'aproximație' (sau 'aproximare'); actul de a evalua, calcula ori determina o valoare numerică sau o întindere teritorială în mod grosier și provizoriu, fără instrumente de mare precizie.
• aprossima — Variantă grafică etimologică sau italianizantă utilizată în textele premoderniști pentru verbul 'aproxima'; a stabili o valoare estimativă, a evalua în gros ori a aduce un calcul numeric în proximitatea valorii reale.
• aprossimație — Variantă grafică etimologică sau italianizantă utilizată în documentele și literatura premodernă din Principate pentru termenul 'aproximație'; acțiunea de a evalua, calcula ori determina o valoare în mod grosier și provizoriu, fără instrumente de mare precizie.
• aproxima — A determina, a evalua sau a calcula o valoare numerică, o cantitate, o mărime ori o stare în mod orientativ, aproximativ sau estimativ, fără a pretinde sau a atinge o precizie absolută; a aduce o cifră sau o ipoteză foarte aproape de valoarea reală ori de adevăr pe baza unor repere logice, matematice ori statistice.
• aproximare — Acțiunea de a aproxima și rezultatul ei; metodă științifică, matematică ori empirică prin care o valoare exactă, dar necunoscută ori greu de calculat, este înlocuită structural cu o valoare apropiată, acceptabilă din punct de vedere tehnic sau statistic.
• aproximațione — Formă arhaică, livrescă sau neologică timpurie utilizată în textele administrative și juridice de secol XIX ca variantă directă pentru aproximație; actul de a evalua în mare, de a calcula provizoriu sau de a stabili o valoare estimativă în cadrul unei hotărnicii sau al unui inventar comercial.
• aproximativ — Care este aproape de adevăr, de valoarea reală ori de un punct de referință, fără a fi perfect exact; evaluare structurală sau cantitativă bazată pe o estimare ori o marjă de toleranță acceptabilă. Ca adverb, indică o valoare orientativă, o apropiere numerică ori temporală stabilită în linii mari.