#epurare
- aerotanc — Bazin de mari dimensiuni, rezervor sau instalație tehnică industrială utilizată în stațiile de epurare a apelor uzate pentru tratarea biologică aerobă a acestora. Funcționarea sa structurală se bazează pe insuflarea continuă și forțată de aer (oxigenare) în masa lichidă, proces ce stimulează dezvoltarea microorganismelor din nămolul activ care descompun substanțele organice poluante.
- apă-neagră — Termen ecologic și tehnic ce desemnează apele uzate menajere provenite direct de la toalete, încărcate structural cu materii fecale, urină și agenți patogeni periculoși, necesitând epurare biologică avansată; în hidrologie, descrie un tip de râu tropical (râu de apă neagră) bogat în acizi humici și materie organică în descompunere, iar în patologia medicală / veterinară veche indică hematuria severă sau hemoglobinuria.
- autocurăța — A-și elimina sau a-și curăța în mod automat ori autonom impuritățile, reziduurile, depunerile sau substanțele nocive prin intermediul unor mecanisme constructive, chimice, tehnologice ori biologice proprii, fără a fi necesară intervenția manuală directă a unui factor extern. În tehnologie, descrie o funcție inteligentă a aparatelor electrocasnice sau industriale, iar în ecologie se referă la capacitatea naturală a unui ecosistem acvatic ori forestier de a neutraliza poluanții.
- autocurățare — Acțiunea de a se autocurăța și rezultatul ei; funcție tehnologică, ciclu automatizat ori proces ecologic structural prin care un aparat, un filtru sau un mediu natural își elimină singur reziduurile și impuritățile acumulate. Această proprietate optimizează randamentul, previne blocajele și prelungește durata de viață a sistemelor.
- autoepurație — Proces natural, biologic, fizic sau chimic prin care o apă poluată, un ecosistem sau un organism viu se eliberează singur de substanțele toxice, impurități ori agenți patogeni, restabilindu-și echilibrul structural inițial fără intervenție exterioară artificială.
- bacteriopexie — Fenomen biologic constând în fixarea, captarea sau reținerea bacteriilor de către anumite celule (în special macrofage și histiocite) sau organe cu rol fagocitar, fără ca acestea să fie neapărat distruse imediat. În sens imunitar, bacteriopexia reprezintă o etapă esențială de epurare a fluxului sangvin și limfatic, prin care corpul izolează temporar focarele infecțioase și previne diseminarea sistemică a microbilor.