#egeu

• aegeus — Rege mitic al Atenei, fiu al lui Pandion al II-lea și tatăl eroului Theseus, recunoscut în legendele elene pentru fondarea structurilor timpurii ale puterii ateniene. Numele său este legat indisolubil de Marea Egee, în ale cărei valuri s-a aruncat de pe stâncile Acropolei din cauza unei neînțelegeri tragice, crezând în mod eronat că fiul său a fost ucis de Minotaurul din Creta deoarece corabia acestuia se întorcea purtând pânze negre.
• aethra — Denumirea latinizată a Etrei, personaj din mitologia greacă, fiică a regelui Pittheus din Troezen și mama eroului atenian Tezeu (născut în urma uniunii sale cu regele Egeu sau cu zeul Poseidon). În sens istoric și literar, numele ei este legat de episoadele epice în care a fost capturată de dioscuri și transformată în sclava Elenei din Troia, însoțind-o pe aceasta pe toată durata faimosului război troian.
• alfesibea — Nume propriu de origine greacă purtat de mai multe personaje feminine din mitologia clasică, cea mai cunoscută fiind fiica lui Phegeus, regele din Psophis. În sens cultural și literar, termenul evocă o figură tragică a devotamentului conjugal și a conflictului moral, fiind utilizat sporadic în analiza textelor antice sau ca neologism simbolic pentru a descrie loialitatea necondiționată pusă la încercare de destine potrivnice.
• alphesiboea — Denumire sau nume propriu atribuit mai multor personaje feminine din mitologia greacă, cea mai cunoscută fiind fiica lui Phegeus, regele din Psophis, și soția lui Alcmaeon. În contextul mitologic structural, povestea ei analizează teme legate de fidelitatea conjugală, blesteme de familie și răzbunare divină, numele ei fiind păstrat în tragediile clasice și lexiconul de antichități sub această formă.
• amegeu — Variantă fonetică arhaică și regională pentru termenul amăgitor, utilizată istoric în graiurile populare pentru a desemna o persoană care induce în eroare, care amăgește sau înșală încrederea cuiva prin vorbe mieroase ori promisiuni deșarte. De asemenea, cuvântul reflectă particularități de pronunție specifice anumitor subdialecte rurale, unde vocala medială a suferit o închidere sau o modificare sub influența consoanelor învecinate.