#dex vechi
- alalagmosi — Formă arhaică și rară, utilizată ca variantă substantivală feminină pentru acțiunea de a scoate strigăte de bucurie sau pentru starea de aclamație sacră în cadrul slujbelor religioase vechi; procesul structural de manifestare sonoră a credinței prin exclamații ritmice. Termenul reprezintă o adaptare morfologică specifică manuscriselor timpurii, având rolul de a traduce concepte teologice legate de slăvirea extatică.
- alaltămîni — Formă ortografică veche (utilizată conform normelor lingvistice anterioare anului 1993, cu litera 'î' în interiorul cuvântului) pentru regionalismul 'alaltămâni'; adverb de timp cu înțelesul de poimâine. Această variantă grafică structurală este documentată în dicționarele editate în perioada comunistă și în manuscrisele dialectale transcrise în acea epocă literară.
- apucătoriu — Formă arhaică și regională pentru 'apucător'; descrie o persoană sau un instrument care prinde, înșfacă sau tinde să își însușească bunuri într-un mod agresiv ori pripit. În textele juridice sau administrative vechi, termenul făcea referire la persoanele care confiscau bunuri sau la cele cu firi prădalnice.
- armășit — Faptul de a exercita dregătoria de armaș; (ca participiu) persoană care a fost numită sau investită în funcția de armaș ori acțiune îndeplinită conform ordinelor unui armaș.
- asemenință — Proprietatea de a fi asemenea; stare de similitudine, potrivire structurală, conformitate sau analogie profundă între două sau mai multe elemente. Acest termen vechi, întâlnit în textele juridice, cronici sau scrieri religioase timpurii, desemna legătura de rudenie spirituală, fizică sau conceptuală care unea entitățile într-o categorie comună.