#curatare
- abluto — Element de compunere (prefixoid) savant utilizat în lingvistică și lexicologia modernă pentru a forma termeni asociați cu ideea de spălare, curățare sau purificare ritualică ori fizică. Provine din participiul latin 'ablutus' (spălat) și servește drept bază pentru diverse concepte psihologice, antropologice sau teologice.
- abstergent — Substanță, soluție sau preparat farmaceutic capabil să curețe țesuturile biologice, rănile sau ulcerațiile prin dizolvarea și îndepărtarea celulelor moarte, a secrețiilor și a impurităților; (ca adjectiv) care posedă proprietăți purificatoare, detersive și curative la nivelul pielii sau al mucoaselor.
- aerisi — A introduce aer curat într-un spațiu închis (încăpere, dulap, vehicul) pentru a înlocui aerul viciat ori mirosurile neplăcute; a expune haine, așternuturi sau obiecte la aer curat și soare pentru împrospătare. Ca verb reflexiv, descrie acțiunea unei persoane de a ieși în aer liber pentru a se recreea sau a respira liber; figurat, înseamnă a simplifica o structură, a lăsa spații libere într-un text sau design.
- aleguțare — Acțiunea de a sorta, a alege ori a selecta fin materialele, în special cerealele, prin intermediul unei unelte tradiționale numite aleguță; sortare minuțioasă. În graiurile tehnice învechite, termenul face referire la un proces manual din gospodăriile rurale realizat pentru a obține semințe curate, fără impurități.
- antiseptizare — Acțiunea de a antiseptiza și rezultatul ei; proces tehnic sau medical prin care se aplică substanțe antiseptice pe țesuturile vii pentru a distruge sau inhiba dezvoltarea germenilor patogeni. Această procedură structurală este esențială în prevenirea infecțiilor locale secundare, asigurând decontaminarea optimă a pielii, a mucoaselor sau a rănilor deschise înaintea unor intervenții invazive sau manevre medicale.
- apicoliză — Procedură chirurgicală de endodonție clinică sau variantă terminologică rară ce constă în eliberarea, curățarea sau distrugerea aderențelor patologice ori a țesuturilor alterate din jurul apexului (vârfului) rădăcinii unui dinte (similar structural cu apendicoliza, adaptat însă contextului radicular dentar).
- autocurăța — A-și elimina sau a-și curăța în mod automat ori autonom impuritățile, reziduurile, depunerile sau substanțele nocive prin intermediul unor mecanisme constructive, chimice, tehnologice ori biologice proprii, fără a fi necesară intervenția manuală directă a unui factor extern. În tehnologie, descrie o funcție inteligentă a aparatelor electrocasnice sau industriale, iar în ecologie se referă la capacitatea naturală a unui ecosistem acvatic ori forestier de a neutraliza poluanții.
- autocurățare — Acțiunea de a se autocurăța și rezultatul ei; funcție tehnologică, ciclu automatizat ori proces ecologic structural prin care un aparat, un filtru sau un mediu natural își elimină singur reziduurile și impuritățile acumulate. Această proprietate optimizează randamentul, previne blocajele și prelungește durata de viață a sistemelor.
- autoperie — 1. (Ca verb reflexiv) A se curăța, a se peria pe sine însuși; acțiune rară întâlnită în etologie pentru a descrie comportamentul autonom de toaletare mecanică al unor animale sau în tehnică pentru sisteme dotate cu mecanisme automate de îndepărtare a impurităților. 2. (Ca substantiv feminin) Dispozitiv sau componentă mecanică structurală concepută să execute o curățare automată și continuă a unei suprafețe (cum ar fi o bandă rulantă, un tambur sau un ecran industrial) fără a necesita oprirea utilajului ori intervenția manuală a unui operator.
- autostropitoare — Autovehicul de mare tonaj echipat cu un rezervor masiv de apă, pompe de presiune și rampe cu duze pulverizatoare, utilizat de serviciile edilitare pentru stropirea, spălarea și curățarea străzilor, piețelor ori a spațiilor verzi din localități. Acest utilaj urbanistic este folosit intens în perioadele caniculare pentru împrospătarea aerului și reducerea prafului sau iarna pentru împrăștierea de soluții lichide anti-îngheț.