#copii

• adenoidectomie — Intervenție chirurgicală care constă în extirparea sau rezecția vegetațiilor adenoide hipertrofiate (cunoscute popular sub numele de polipi), localizate în nazofaringe. Această procedură structurală este utilizată frecvent la copii pentru a elimina obstrucțiile respiratorii respiratorii severe, a trata otitele recidivante sau a corecta apneea obstructivă în somn.
• Adibu — Numele unui personaj fictiv de desene animate și protagonistul unei serii celebre de jocuri video și software educațional (creat inițial de Coktel Vision), conceput structural pentru sprijinirea învățării interactive la copii. Acest brand media global este utilizat pe scară largă în pedagogia digitală modernă pentru stimularea abilităților de citire, matematică și orientare spațială ale preșcolarilor prin intermediul metodelor ludice.
• afterschool — Program educațional, recreativ și de supraveghere destinat elevilor, desfășurat imediat după încheierea cursurilor școlare obligatorii. Ca substantiv, desemnează instituția sau centrul specializat unde copiii își efectuează temele, iau masa și participă la activități complementare, sub îndrumarea cadrelor didactice, oferind suport logistic familiilor active.
• aguguit — Termen onomatopeic regional sau arhaic folosit pentru a descrie gânguritul specific, sunetele gâtuite și emisiile vocale timpurii ale sugarilor înainte de formarea vorbiri articulate; ca adjectiv, descrie starea unui copil care emite aceste sunete inocente ori manifestarea unui comportament blând și alintat.
• ala-bala — Formulă ritmică, interjecție ritmată sau cuvânt lipsit de sens lexical propriu utilizat structural ca incantație de numărătoare în jocurile tradiționale de copii din spațiul românesc (ex: 'Ala-bala, portocala'); prin extensie, substantiv feminin colocvial (sau locuțiune substantivală) folosit peiorativ pentru a descrie o discuție inutilă, o înșiruire de argumente neserioase, vorbe goale, fleacuri ori o acțiune haotică, lipsită de rigurozitate și substanță logică.
• alocație — Sumă de bani acordată periodic de către stat, o instituție sau o organizație publică drept ajutor, indemnizație ori sprijin financiar direct pentru acoperirea unor cheltuieli speciale. În sensul cel mai comun, reprezintă prestația socială lunară plătită pentru creșterea, educarea și susținerea materială a copiilor și minorilor până la finalizarea studiilor obligatorii.
• alolalie — Tulburare de vorbire sau disfuncție a limbajului caracterizată prin pronunția defectuoasă, inversată sau modificată a cuvintelor, ori prin alterarea structurii logice a frazelor, fără ca pacientul să prezinte leziuni organice ale aparatului fonator sau deficiențe intelectuale grave. Acest fenomen structural de natură funcțională se manifestă adesea în cadrul unor sindroame neurologice timpurii, fiind abordat prin terapii logopedice intensive.
• anchiloglosie — Malformație congenitală caracterizată prin scurtarea, îngroșarea sau inserția prea avansată a frenului lingual (aței de sub limbă), fapt care limitează sever mișcările normale ale limbii și poate cauza dificultăți în alăptare la sugari, respectiv tulburări de vorbire (fonație) și probleme de igienă orală la copii și adulți.
• andilandi — Formă lingvistică regională, utilizată arhaic în anumite jocuri de copii sau în poezii populare ritualice pentru a exprima o mișcare oscilatorie, o legănare ritmică ori o stare de indecizie (echivalent structural cu expresii de tipul 'tândala-mândala' sau 'azi-mâine'). Acest termen face parte din fondul onomatopeic și ludic arhaic, fiind documentat izolat de folcloriști în comunitățile rurale.
• apolodor — Formă grafică simplificată pentru numele istoric Apollodor, desemnând faimosul arhitect din Damasc; în sens literar modern, reprezintă legendarul pinguin călător din opera poetică a lui Gellu Naum, devenit un simbol cultural al inocenței, aventurii și dorului de casă. În analiza critică, termenul evocă o figură memorabilă ce îmbină rigoarea constructivă antică cu lirismul ludic contemporan.
• arctofil — Persoană care are o pasiune deosebită, o afecțiune profundă sau un interes de colecționar pentru urșii de pluș și jucăriile antropomorfe similare. În sens structural și psihologic, termenul descrie fie un hobby manifestat prin strângerea de exemplare rare sau vintage, fie o atașare emoțională reconfortantă față de aceste obiecte simbolice, considerate surse de siguranță, confort mental și nostalgie a copilăriei.
• arșic — Os mic de la încheietura picioarelor din spate ale animalelor cornute (în special ovine sau caprine), numit anatomic talus sau astragal; în trecut, acest os era curățat și folosit de copii ca piesă principală în cadrul unui popular joc de dexteritate pe ulițele satelor românești.
• arșică — Os mic, scurt și dur de la încheietura picioarelor din spate ale animalelor cornute mici (astragal), folosit în trecut de copii și adulți ca piesă de bază într-un joc tradițional de noroc și îndemânare ce îi poartă numele. Fiecare dintre cele patru fețe lungi ale osului are o denumire și o valoare de punctaj specifică (precum seci, fante, rege sau ienicer), iar scopul jocului este aruncarea și răsturnarea pieselor conform unor reguli stabilite popular.
• arvălucă — Formă diminutivală, regională și afectivă derivată din substantivul 'arvă', folosită în graiurile populare pentru a desemna o mică plantație de viță-de-vie situată pe un teren plan din apropierea gospodăriei sau o variantă scurtă, mai simplă, a dansului popular tradițional omonim, jucat de obicei de copii sau tineri la adunările sătești.
• ascunsele — Formă de plural utilizată aproape exclusiv în locuțiunea adverbială 'pe ascunsele', care semnifică realizarea unei acțiuni în mod secret, clandestin sau tăinuit, ferit de ochii publicului. De asemenea, reprezintă varianta eliptică nominală pentru popularul joc de copii 'de-a ascunsele', în care participanții încearcă să se ascundă pentru a nu fi găsiți de cel desemnat să îi caute.
• ascunselea — Variantă fixată cu articol hotărât enclitic a termenului 'ascunsele', utilizată strict în structura locuțiunii adverbiale 'de-a ascunselea'. Desemnează același joc tradițional infantil de căutare și camuflaj. Din punct de vedere structural, adăugarea sufixului popular '-lea' întărește valoarea adverbială a întregului grup nominal, devenind forma standard preferată în majoritatea regiunilor țării.
• auxanologie — Ramură interdisciplinară a biologiei și medicinii (în special a pediatriei și antropologiei) care se ocupă cu studiul științific complex al proceselor de creștere, dezvoltare fizică și maturizare a organismului uman sau al altor organisme vii, analizând atât factorii genetici, cât și pe cei de mediu ori endocrini.
• auxologic — Care aparține auxologiei sau auxanologiei, privitor la studiul științific al creșterii și dezvoltării organismului uman; specific evaluării și monitorizării parametrilor fizici și somatici ai copiilor și adolescenților de-a lungul etapelor de maturizare biologică.
• auxologie — Știință interdisciplinară care studiază procesele de creștere, dezvoltare somatică și maturizare fizică ale organismelor vii, în special ale ființei umane; domeniu legat strâns de pediatrie și endocrinologie, care analizează factorii genetici, neuroendocrini și de mediu ce influențează dinamica corporală de la naștere până la stadiul de adult.
• babă-oarbă — Joc popular de copii în care unul dintre participanți este legat la ochi cu o eșarfă sau un batic și trebuie să îi caute, să îi prindă și să îi identifice pe ceilalți jucători care se mișcă în jurul său; prin extensie, desemnează o acțiune confuză, o căutare orbească sau o situație în care cineva acționează la întâmplare, fără repere clare.