#constructie

• acăstaie — Clădire sau casă construită cu o înălțime disproporționată sau exagerată în raport cu baza ori cu restul așezărilor din jur; locuință ridicată mult prea sus. În sens etnografic regional, termenul derivă din structura tehnică a schelelor înalte sau a construcțiilor monumentale din lemn din zonele rurale ale Moldovei și Bucovinei, sugerând o arhitectură neobișnuită, adesea privită cu ironie de comunitate.
• adăpost — Loc, construcție, amenajare structurală sau formațiune naturală care oferă protecție sigură împotriva intemperiilor, pericolelor, atacurilor armate sau calamităților naturale. În sens social și umanitar, reprezintă o instituție ori un spațiu special amenajat pentru ocrotirea persoanelor defavorizate, a refugiaților sau a animalelor fără stăpân.
• aeromodelism — Activitate practică cu caracter sportiv-tehnic sau hobby care constă în proiectarea, construirea, reglarea și pilotarea aeromodelelor. Ca disciplină sportivă oficială guvernată de Federația Aeronautică Internațională (FAI), aeromodelismul include competiții naționale și internaționale organizate pe clase de aparate (zbor liber, zbor captiv, radiocomandate sau machete de precizie).
• aglosostomie — Intervenție chirurgicală complexă și reconstructivă constând în crearea unei deschideri sau a unei stome artificiale în cavitatea bucală ori în zona cervicală anterioară, realizată ca măsură terapeutică extremă în cazurile de aglosie congenitală severă sau după o glosectomie totală cauzată de tumori maligne, cu scopul de a asigura o cale structurală alternativă pentru nutriție, drenaj ori respirație.
• anacolută — Forma de feminin a adjectivului anacolutic (rar utilizat ca adjectiv direct), ce descrie o construcție, o frază sau o exprimare marcată structural de o ruptură sintactică; indică o linie de discurs în care acordul gramatical sau logica succesiunii propozițiilor este întreruptă brusc. Este utilizat pentru a califica enunțurile specifice ce conțin un anacolut, subliniind lipsa de consecvență formală a elementelor din enunț.
• anevrismoplastie — Intervenție chirurgicală de înaltă precizie care constă în reconstrucția structurală, repararea plastică sau remodelarea peretelui unui vas de sânge afectat de un anevrism. Această procedură operatorie avansată implică utilizarea unor grefe sintetice ori biologice (stent-grefă sau petic sintetic) pentru a reface calibrul anatomic normal al arterei și a elimina riscul de ruptură transmurală.
• anoplastie — Intervenție chirurgicală reconstructivă sau plastică efectuată la nivelul anusului, destinată corectării unor malformații congenitale (cum ar fi imperforația anală), stenoze cicatriciale postoperatorii, fisuri cronice recalcitrante sau incontinențe severe. Procedura implică remodelarea structurală a țesuturilor cutaneo-mucoase locale și restaurarea funcționalității anatomice normale a sfincterului anal.
• antipoem — Operă lirică scrisă în spiritul mișcărilor de avangardă sau al antipoeziei, caracterizată prin respingerea structurală a convențiilor poetice tradiționale, cum ar fi rima, ritmul clasic, metaforele prețioase și limbajul academic solemn. Acest tip de text utilizează elemente ale prozei zilnice, ironia grosieră, jargonul stradal și absurdul pentru a deconstrui lirismul si a reflecta realitatea brută a existenței moderne.
• apozare — Acțiunea de a apoza și rezultatul ei; operație sintactică prin care un element nominal este atașat unui alt termen din enunț cu funcție apozitivă, oferind o identificare, o particularizare sau o explicație suplimentară. Reprezintă mecanismul de generare a apozițiilor în structura de suprafață a limbii, adesea marcat grafic prin virule, linii de pauză sau două puncte.
• arenă — Spațiu central circular sau oval, acoperit cu nisip, situat în mijlocul unui amfiteatru antic, destinat luptelor de gladiatori, curselor de care sau spectacolelor publice. În sens modern, reprezintă o construcție arhitecturală de mari dimensiuni, adesea acoperită, dotată cu tribune etajate pentru spectatori, utilizată structural pentru competiții sportive, concerte de amploare sau manifestări publice. În sens figurat, denumește un domeniu de activitate intensă unde se desfășoară dispute ideologice sau confruntări majore.
• arterioplastie — Procedură chirurgicală de reconstrucție, reparare sau remodelare plastică a peretelui unei artere deteriorate, îngustate sau afectate de un anevrism ori traumatism. Această intervenție chirurgicală vasculară poate implica utilizarea unui petic sintetic (din Dacron sau PTFE) ori autolog (o porțiune de venă prelevată de la pacient) pentru a lărgi lumenul vascular, a restabili fluxul sangvin normal și a preveni ischemia țesuturilor din aval.
• arteriorafie — Procedură chirurgicală de urgență sau de elecție ce constă în suturarea structurală directă a peretelui unei artere secționate, rupte ori perforate accidental. Acest act operator de înaltă precizie restabilește continuitatea anatomică a vasului și reface fluxul sanguin normal către țesuturile irigate, prevenind ischemia severă și amputația segmentului afectat.
• artroplastie — Intervenție chirurgicală reconstructivă realizată cu scopul de a restabili mobilitatea și funcția unei articulații deteriorate, precum și de a elimina durerea asociată. Această procedură poate implica fie remodelarea suprafețelor osoase bolnave, fie înlocuirea parțială sau totală a elementelor articulare uzate cu componente artificiale biocompatibile, numite proteze.
• asamblaj — Un sistem structural sau o structură complexă rezultată din unirea, îmbinarea și fixarea mecanică, rigidă ori mobilă, a mai multor piese, componente sau elemente independente. În sens artistic, reprezintă o operă tridimensională realizată prin combinarea unor obiecte eterogene sau materiale diverse, oferind o nouă unitate estetică și conceptuală.
• autoparodia — A-și parodia propriile opere, stilul, ideile sau manifestările comportamentale; a reproduce în mod intenționat, caricatural și autoironic elementele caracteristice ale propriei personalități ori creații artistice pentru a genera un efect comic sau reflexiv. În critică, reflectă maturitatea unui creator care își analizează clișeele stilistice structurale prin intermediul satirei orientate spre sine.
• autoparodiere — Acțiunea de a se autoparodia și rezultatul ei; proces artistic sau literar prin care un creator ori o entitate își parodiază în mod conștient, autoironic și deconstructiv propriul stil, propriile clișee, opere sau comportamente. Această tehnică structurală, frecventă în postmodernism, funcționează ca o formă de reflexivitate critică superioară, subminând solemnitatea operei din interior pentru a chestiona limitele reprezentării artistice și a clișeelor interpretative.
• autopersiflat — Care a fost luat în râs sau ironizat de către propria persoană într-un mod subtil și adesea mușcător; sistem de idei, text, discurs sau individ caracterizat printr-o atitudine de autoironie asumată. În context academic și literar, descrie o stare structurală în care un creator își minimalizează sau își deconstruiește în mod conștient propria importanță ori solemnitate pentru a bloca criticile exterioare sau pentru a demonstra detașare intelectuală.
• autoplastie — Intervenție chirurgicală de reparare, reconstrucție sau înlocuire a unui țesut ori a unui organ lezat, realizată prin transplantarea unui fragment biologic (grefă cutanată, osoasă, musculară sau vasculară) prelevat dintr-o altă zonă a corpului aceluiași pacient. Acest procedeu structural garantează o compatibilitate imunologică perfectă și elimină riscul de respingere a grefei, fiind utilizat pe scară largă în tratamentul marilor arși și în chirurgia estetică reparatorie.