#arvi

• Aesculus parviflora — Denumire științifică a castanului pitic (sau de tufiș), specie de arbust foios de mari dimensiuni originar din sud-estul Statelor Unite, recunoscut structural prin portul său larg, stufos, și prin inflorescențele cilindrice extrem de lungi, pline de flori albe cu stamine lungi, roșiatice, proeminente. Este cultivat pe scară largă ca plantă ornamentală solitară în parcuri datorită înfloririi sale spectaculoase de la mijlocul verii.
• alto-relief — Gen de sculptură în relief în care figurile sau motivele decorative sunt proeminente, detașându-se puternic față de fundal fără a se separa complet de acesta (ieșind în relief cu mai mult de jumătate din volumul lor grosime); lucrare executată în acest stil sculptural.
• altorelief — Formă de legătură sau variantă consolidată (scrisă fără cratimă) pentru 'alto-relief'; gen de sculptură reliefată în care figurile, personajele ori motivele decorative proeminează puternic, desprinzându-se tridimensional din fundal cu mai mult de jumătate din volumul lor real, fără a se separa complet de panoul de bază.
• Amphicome — Gen de plante erbacee perene din familia Bignoniaceae, originar din regiunile muntoase ale Himalayei, strâns înrudit cu genul Incarvillea. Aceste plante sunt caracterizate prin frunze penat-compuse și flori tubulare, spectaculoase, de formă campanulată, adesea utilizate în grădinile alpine de colecție datorită rezistenței lor relative și valorii ornamentale deosebite.
• Amphicome emodi — Denumirea științifică a unei specii ornamentale de plantă erbacee din genul Amphicome, familia Bignoniaceae, originară din regiunile temperate și alpine ale Himalayei (Kashmir, Pakistan, Nepal). Cunoscută și sub sinonimul 'Incarvillea emodi', această plantă se distinge prin frunzele sale verzi, penat-compuse, și prin florile sale magnifice, tubulor-campanulate de culoare roz-aprins cu gâtul galben-portocaliu, fiind cultivată pe stâncării sau în ghivece alpine.
• analoghion — Pult înalt și îngust, confecționat de obicei din lemn sculptat, cu blatul înclinat, utilizat în bisericile ortodoxe pentru a susține cărțile de cult (Evanghelia, Apostolul, Psaltirea) sau icoanele praznicale în timpul slujbelor religioase. Acesta este amplasat în naos, în fața altarului sau la strană, servind ca suport structural esențial pentru preoți și cantori în desfășurarea ritualurilor liturgice.
• Antennaria parvifolia — Specie de plantă erbacee perenă din familia Asteraceae, nativă din regiunile muntoase și aride ale Americii de Nord, cunoscută popular sub numele de 'părăluțe de munte cu frunze mici'. Această plantă stoloniferă este adaptată la secetă și soluri sărace, formând covoare vegetale joase, dense, caracterizate prin frunze bazale mici, spatulate, acoperite cu un toment des lânos și capitule florale albicioase sau rozalii.
• Anteriul lui Arvinte — Expresie proverbială inspirată din folclorul românesc și din comedia scriitorului Vasile Alecsandri, folosită pentru a descrie o soluție absurdă, o cârpeală ineficientă sau o reparație iluzorie prin care se strică o parte a unui obiect pentru a repara o altă parte a acestuia. Metafora face trimitere la situația comică în care personajul Arvinte își taie mânecile anteriului pentru a-și lungi poalele, rămânând în final cu o haină complet distrusă.
• archivoltă — Element decorativ sau profilatură ornamentală proeminentă (muldură) care îmbracă și subliniază fața exterioară a unei arcade sau a unui arc de boltă de-a lungul curburii sale. În arhitectura clasică, romanică și gotică, archivolta este adesea alcătuită din mai multe benzi concentrice sculptate artistic, având rolul vizual de a pune în valoare deschiderea unui portal sau a unei ferestre monumentale.
• arvi — O variantă regională sau formă arhaică trunchiată utilizată în trecut în limbajul negustoresc din anumite zone ale Țărilor Române pentru a denumi simbolic darea sau primirea unei arvune (acont, garanție bănească); termenul făcea trimitere directă la actul juridic informal de legare a unei tranzacții prin plata unei sume modice în avans, înainte de întocmirea zapisului oficial.
• arvicol — Care trăiește sau se dezvoltă pe câmpuri cultivate, ogoare ori pășuni; în mod specific, termenul este utilizat în zoologie și ecologie pentru a descrie animalele, în special speciile de rozătoare mici (cum sunt șoarecii de câmp din subfamilia Arvicolinae), ale căror obiceiuri de hrănire, cuibărire și habitat sunt strâns legate de ecosistemele agricole deschise.
• Arvinte — Nume de familie românesc sau prenume masculin arhaic, provenit prin evoluție fonetică din numele grecesc 'Arvanitis', utilizat inițial ca etnonim pentru a desemna o persoană de origine albaneză sau un mercenar din regiunile balcanice. În structura onomastică din Moldova și Muntenia, termenul s-a stabilizat de-a lungul secolelor ca nume propriu independent, fiind asociat în cultura populară și cu personaje folclorice umoristice, cum ar fi 'Arvinte și bărbița', simbolizând o persoană încăpățânată sau fixistă.
• Arvintie — Variantă onomastică arhaică și rară a prenumelui masculin Arvinte, utilizată istoric în mediul ecleziastic și rural din spațiul românesc. Din punct de vedere structural, forma păstrează o influență fonetică de tip slav sau grecesc bizantin, fiind întâlnită în vechile calendare religioase, pomelnice mănăstirești sau hrisoave de donație, reprezentând o dovadă a diversității derivatelor onomastice din epoca medievală.