#apter
- adaptatoare — Forma de feminin pentru substantivul adaptator, desemnând o piesă, un dispozitiv tehnic ori o componentă structurală capabilă să realizeze conexiunea, compatibilitatea sau potrivirea mecanică ori electrică între două sisteme diferite. Ca adjectiv, descrie un element, o metodă sau o funcție care servește la facilitarea procesului de adaptare sau ajustare a unui ansamblu.
- adaptator —
- adaptor — Dispozitiv, piesă intermediară sau circuit electronic care permite conectarea, utilizarea comună sau compatibilizarea a două aparate, componente ori sisteme cu caracteristici structurale sau funcționale diferite. În informatică, termenul poate descrie un model de proiectare software sau o componentă hardware care translatează interfața unei clase ori a unui port în conformitate cu cerințele unui alt sistem.
- afanipteră — Insectă mică, parazită și complet lipsită de aripi în stadiul adult, adaptată pentru sărit și hrănire hematofagă (cu sânge), aparținând ordinului Aphaniptera (cunoscut științific și ca Siphonaptera), din care fac parte puricii. Corpul acestor insecte este aplatizat lateral, acoperit de un tegument chitinous rigid și prevăzut cu picioare posterioare extrem de dezvoltate, adaptate structural pentru salturi mari pe corpul gazdelor.
- alonjar — Dispozitiv mecanic, unealtă auxiliară sau piesă de prelungire special concepută pentru a extinde raza de acțiune, lungimea utilă sau capacitatea structurală a unui instrument, element de prindere sau utilaj industrial. În atelierele de prelucrare prin așchiere sau confecții metalice, acest element servește ca adaptor structural ce permite fixarea și ghidarea componentelor în zone înguste sau greu accesibile.
- ametabolă — Insectă aparținând grupului celor lipsite de metamorfoză (Ametabola), la care forma juvenilă (nifa) seamănă structural aproape perfect cu adultul, diferențiindu-se doar prin dimensiunile corporale și stadiul de dezvoltare al aparatului reproducător. Ca adjectiv, descrie o specie, o larvă sau o dezvoltare biologică de tip direct, caracteristică insectelor inferioare apterigote, cum sunt argintiul-viu (Lepisma saccharina) sau ordinul Thysanura.
- anamorfozator — Dispozitiv, aparat sau sistem optic accesoriu (precum o lentilă atașabilă, o prismă sau o oglindă specială) utilizat pentru a produce o anamorfoză ori pentru a restabili proporțiile normale ale unei imagini deja comprimate. Ca adjectiv, descrie orice element tehnic, mediu transparent sau efect geometric care are capacitatea structurală de a deforma ori de a decomprima controlat razele de lumină dintr-un sistem de proiecție.
- apter — Care nu are aripi; organism, pasăre sau insectă lipsită structural de aripi ori de aparatul de zbor. Acest caracter anatomic poate fi primitiv, neschimbat în cursul evoluției, sau dobândit secundar prin regresia ori atrofia aripilor ca adaptare specifică la mediul terestru, subteran ori parazitar.
- apterigide — Familie de păsări alergătoare din ordinul struțiformelor, de talie medie, lipsite structural de aripi funcționale și de stern carenat, având penajul asemănător cu un înveliș de peri lungi și un plisc lung dotat cu nări la vârf; ordinul include ca tip reprezentativ pasărea kiwi.
- apterigotă — Insectă din subclasa apterigotelor (Apterygota), caracterizată prin absența primitivă a aripilor de-a lungul întregii istorii evolutive a grupului; organism artropod mic, cu dezvoltare directă, fără metamorfoză complexă, trăind de regulă în sol, litieră sau medii umede.
- apterix — Denumire românizată a genului științific Apteryx, ce cuprinde păsările alergătoare de talie medie cunoscute popular sub numele de kiwi, native din Noua Zeelandă; pasăre nativă lipsită structural de aripi funcționale, cu vedere slabă dar cu un simț olfactiv extrem de dezvoltat.
- aribi — Termen taxonomic rar sau regional utilizat în entomologia veche ori în lucrări de specialitate pentru a desemna un grup specific de insecte sau organisme ce prezintă caracteristici structurale distincte legate de lipsa aripilor ori conformația aparatului bucal. În lexicografia medicală sau biologică, poate apărea și ca o formă derivată dintr-un radical neologic ce indică absența sau reducerea funcțională a unor elemente anatomice pereche.