#amutat

• amuțat — Care a fost ațâțat, întărâtat sau îndemnat prin strigăte să atace; câine de vânătoare ori de pază instigat împotriva unei prăzi sau a unui intrus. În sens figurat sau local, descrie o stare de agitație provocată artificial unui animal sau unei persoane pentru a genera un conflict.
• amuțător — Persoană care amuță; vânător, hăitaș sau îngrijitor de animale care ațâță, întărâtă și îndeamnă copoii ori dulăii de pază prin strigăte specifice pentru a porni la atac sau a urmări vânatul. În comunitățile pastorale tradiționale, desemnează ciobanul desemnat să coordoneze câinii împotriva prădătorilor sălbatici.
• amuțătură — Rezultatul acțiunii de a amuța; strigăt ritmic, comandă vocală specifică sau fluierat prin care se ațâță și se îndeamnă câinii să atace ori să hăituiască vânatul. În sens larg, termenul poate desemna și starea de întărâtare sau incitare în care se află un grup de animale aduse artificial într-o fază de agresivitate controlată.