#aluga

• alugă — Formă regională sau arhaică rară utilizată în graiurile populare românești ca variantă coruptă fonetic pentru 'slugă' (prin fenomenul de deglutinare sau asimilare vocalică) ori ca termen izolat desemnând o unealtă domestică, o curea lungă sau un element de legare.
• Alyssum montanum — Specie perenă de plantă erbacee din genul Alyssum, familia Brassicaceae, răspândită în zonele muntoase și deluroase ale Europei; cunoscută popular sub denumirea de 'potcapul-călugărului' sau 'ciucuroasă de munte'. Planta prezintă tulpini culcate la bază, frunze cenușii acoperite cu peri stelați și flori galbene cu miros plăcut, parfumate, grupate în raceme dense, fiind ideală pentru decorarea grădinilor stâncoase datorită rezistenței mari la secetă.
• arhontar — Călugăr sau persoană desemnată oficial într-o mănăstire ortodoxă (mai ales după modelul de la Muntele Athos) care îndeplinește atribuțiile de gazdă, având responsabilitatea structurală de a primi pelerinii și oaspeții, de a le atribui chiliile de cazare și de a organiza servirea meselor în condiții de ospitalitate creștină. Această ascultare monastică este esențială pentru buna interacțiune dintre comunitatea retrasă și lumea exterioară.
• Arisarum vulgare — Specie de plantă erbacee, mediteraneeană, din familia Araceae, cunoscută comun sub denumirea de 'gluga-călugărului'. Planta crește spontan în soluri pietroase, măslinișuri și pajiști uscate, fiind ușor de recunoscut datorită spatei sale dungate în nuanțe de alb și purpuriu închis, care se curbează în partea superioară formând o structură asemănătoare unei glugi ce protejează un spadix lung și proeminent.
• Arva — Numele unei localități rurale din județul Prahova, România, dar și denumirea istorică latină/maghiară a regiunii Orava din Slovacia. În context local românesc, reprezintă un sat component al comunei Valea Călugărească, fiind integrat structural într-o zonă recunoscută tradițional pentru viticultură și relief colinar de podiș.
• athonit — Care aparține Muntelui Athos, care se referă la comunitatea monahală, tradițiile, manuscrisele sau regulile de viață ascetică specifice Sfântului Munte; ca substantiv, desemnează un monah sau un pustnic care trăiește într-una dintre mănăstirile sau schiturile din această peninsulă grecească. Termenul evocă spiritualitatea isihastă și asceza ortodoxă răsăriteană.
• augustină — Călugăriță catolică ce aparține unui ordin monastic secundar sau unei congregații religioase care urmează regula Sfântului Augustin; membră a comunităților monastice feminine augustiniene. Ca adjectiv, reprezintă forma de feminin pentru 'augustin', descriind o doctrină, o practică ori o comunitate de femei organizată pe baza acestor principii ecleziastice.
• augustinian — Care se referă la Sfântul Augustin, la doctrina sa filozofică și teologică sau la ordinele monastice catolice structurate pe baza regulilor scrise de acesta. Ca substantiv, desemnează un călugăr care face parte dintr-o congregație sau dintr-un ordin religios catolic administrat conform sistemului augustinian.
• augustiniană — Călugăriță catolică ce trăiește într-o mănăstire administrată conform regulilor de viață monahală stabilite de Sfântul Augustin. Ca adjectiv, reprezintă forma de feminin pentru 'augustinian', descriind o comunitate de femei, o structură arhitecturală sau o teză teologică atașată acestui curent.