#adapat
- adăpăciune — Formă substantivală arhaică, populară sau regională utilizată în trecut în locul termenului standard modern 'adăpare' sau 'adăpat'; acțiunea ritualică sau gospodărească de a da apă de băut vitelor ori turmelor la râu, fântână sau jgheab, ori locul propriu-zis unde se desfășura această activitate în cadrul comunităților pastorale vechi.
- adăpat — Acțiunea de a da apă animalelor sau starea burtă-verde a unui animal care și-a potolit setea. Ca substantiv neutru, funcționează ca sinonim pentru 'adăpare', indicând momentul sau locul unde se adapă animalele. Ca adjectiv sau participiu, descrie un animal care a băut o cantitate suficientă de apă sau o substanță diluată cu un surplus de lichid.
- adăpătoare — Instalație, jgheab, vas sau dispozitiv special amenajat într-o curte, pe o pășune ori într-o fermă modernă pentru a asigura animalelor sau păsărilor accesul permanent și igienic la apa de băut. În sens tradițional, reprezintă un trunchi de copac scobit ori o structură de piatră așezată lângă o fântână, umplută manual cu apă pentru hidratarea șeptelului.
- adăpător — Persoană care are sarcina sau meseria de a adăpa animalele în cadrul unei exploatații zootehnice ori gospodării rurale. Ca adjectiv, descrie un obiect, un jgheab, o instalație sau un factor structural care servește la adăparea, hidratarea și potolirea setei șeptelului sau păsărilor.
- adăpătos — Bogat în ape, izvoare sau puncte de adăpare; care descrie un teren, o vale ori o regiune geografică fertilă ce oferă numeroase surse naturale de apă potabilă, fiind ideală pentru pășunatul vitelor și așezarea taberelor pastorale tradiționale.
- adăpătură — Formă substantivală arhaică sau populară utilizată în trecut pentru a desemna acțiunea de adăpare a animalelor ori rezultatul acestui proces; de asemenea, poate indica cantitatea de apă oferită unui animal la o singură adăpare sau porțiunea reziduală de apă amestecată cu impurități rămasă pe fundul unui jgheab după ce vitele au terminat de băut.