#aborda

• a aborda — A te adresa direct unei persoane pentru a iniția o conversație, o negociere sau o interacțiune socială; a începe să studiezi, să discuți, să tratezi sau să rezolvi o problemă complexă, un subiect teoretic ori o situație critică; (în sens maritim original) a aduce o navă în contact direct cu o altă navă sau cu malul, voluntar sau din cauza unei coliziuni accidentale.
• abordabil — Cu care se poate comunica ușor, care este prietenos, sociabil, binevoitor și deschis la dialog (despre oameni); care poate fi înțeles, învățat sau parcurs fără dificultăți majore (despre texte, teorii, materii); care are un preț moderat, rezonabil sau convenabil, fiind accesibil din punct de vedere financiar (despre produse, servicii, prețuri); (în sens geografic sau tehnic) la care se poate ajunge cu ușurință, accesibil fizic.
• abordagiu — Formă arhaică, timpurie sau regională folosită în vechiul limbaj juridic-maritim din secolul al XIX-lea pentru a desemna acțiunea de abordaj (ciocnirea intenționată sau accidentală a două nave); termen învechit utilizat și pentru a descrie taxa, procesul sau litigiul juridic rezultat în urma unei coliziuni navale în apele teritoriale.
• abordaj — Atac executat pe mare prin apropierea forțată și fixarea unei nave de o alta inamică pentru a permite echipajului să urce la bordul ei și să o cucerească prin luptă corp la corp; ciocnire mecanică, voluntară sau accidentală, dintre două ambarcațiuni sau nave aflate în mișcare pe o cale navigabilă; (în sens figurat, modern) interpelare bruscă, directă sau îndrăzneață a unei persoane în scopul de a obține o favoare, o informație sau o interacțiune imediată.
• abordare — Acțiunea de a aborda o persoană, o problemă sau o situație; metodă, perspectivă, strategie sau unghi conceptual adoptat pentru a studia, analiza, trata sau rezolva o chestiune teoretică ori practică; modalitate specifică de interacțiune socială inițială sau de comunicare interpersonală; (în sens tehnic sau maritim) procesul de apropiere fizică și ghidare către un punct de contact fix, cum ar fi un mal, o pistă ori o altă navă.
• abordat — Care a fost făcut obiectul unei discuții, analize, cercetări sau tratări teoretice ori practice (despre subiecte, probleme, teme); (despre persoane) care a fost interpelat, contactat direct sau căruia i s-a adresat cineva în scopul de a iniția o conversație ori o colaborare; (în sens maritim sau militar) ambarcațiune care a fost atinsă de o altă navă sau capturată prin manevra de abordaj.
• abordor — Persoană care abordează pe cineva, care inițiază cu ușurință un dialog, o interpelare sau o confruntare verbală; (în sens maritim istoric) navă militară sau corsar care execută manevra de abordaj asupra unei ambarcațiuni inamice; (adjectival) care manifestă o tendință accentuată sau o abilitate specifică de a aborda subiecți, probleme ori persoane.
• antama — A iniția, a începe, a pune în discuție sau a aborda în mod oficial o negociere, un subiect complex, o acțiune juridică ori o tranzacție comercială. Utilizat frecvent în limbajul formal sau diplomatic, termenul descrie faza preliminară a unui acord structural, în care părțile definesc termenii generali înainte de a trece la redactarea finală.
• apropiabil — Care poate fi apropiat din punct de vedere spațial, fizic ori temporal; care permite accesul sau reducerea distanței fără obstacole majore. În sens psihologic sau social, descrie o persoană deschisă, comunicativă, sociabilă și ușor de abordat, cu care se pot stabili rapid legături de prietenie sau colaborare profesională.
• apropielnic — Formă adjectivală rarisimă, regională sau arhaică, utilizată pentru a descrie o persoană sau o atitudine caracterizată prin dorința de apropiere, prietenie, cumsecădenie și ospitalitate; om abordabil, sociabil, care caută să stabilească legături calde și intime cu cei din jur.
• apropios — Formă adjectivală rarisimă sau regională utilizată pentru a descrie o persoană sociabilă, caldă, prietenoasă și binevoitoare, care manifestă o înclinație naturală spre apropiere interpersonală și dialog deschis, respingând mândria sau distanțarea socială.
• atârdisire — Acțiunea de a atârdisi și rezultatul ei; procesul sau tentativa argotică de a aborda, curta sau agăța o persoană în scop romantic sau de complezență. Reprezintă substantivarea verbului „a atârdisi” și este utilizată în mediile urbane sau în discuțiile informale ale tinerilor pentru a desemna un episod de flirt, tatonare verbală sau curtare ostentativă.