Dicționarul de Termeni Medicali, Sindroame și Fiziopatologie

• amiostenie — Deficiență structurală funcțională caracterizată prin slăbiciune musculară accentuată sau lipsă de forță la nivelul mușchilor scheletici. Această condiție patologică poate fi determinată de atrofii musculare, afecțiuni metabolice, malnutriție sau perioade îndelungate de imobilizare fizică.
• amiotonie — Lipsă totală sau diminuare extremă a tonusului muscular normal; flascitate a mușchilor scheletici. Această afecțiune congenitală sau dobândită se manifestă structural prin absența rezistenței la mișcările pasive și prin incapacitatea mușchilor de a menține postura corectă a corpului.
• amiotrofie — Atrofie sau scădere progresivă în volum a masei musculare, cauzată de o tulburare de nutriție a mușchilor sau de pierderea inervației motorii normale. Această condiție structurală patologică determină o slăbiciune severă a mușchilor scheletici și este adesea asociată cu leziuni ale măduvei spinării ori ale nervilor periferici.