apoza

⭐
verb tranzitiv (lingvistică / gramatică)

Definiție

A plasa un element lingvistic, de regulă un substantiv sau o structură nominală, în raport de apoziție față de un alt termen determinat, cu scopul de a-i adăuga o explicație, o calificare, o identificare sau o determinare suplimentară. Acest proces sintactic realizează o juxtapunere funcțională prin care cel de-al doilea element preia sau extinde referința primului element în cadrul enunțului.

Echivalente bilingve

  • Apoza
  • A pune în apoziție

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Verb conjugat la modul infinitiv: a apoza. Indicativ prezent, pers. III: apozează. Participiu: apozat. Gerunziu: apozând.
Formare Împrumut neologic sau derivare regresivă din substantivul 'apoziție', format după modelul verbelor de conjugarea I.
Ortografie / Pronunție [a-po-za] (cu accentul pe ultima silabă la infinitiv)
Sursă Dicționarul de Științe ale Limbii și Gramatică Structurală

Exemple de utilizare în context

RO: Autorul a ales să apozeze un titlu nobiliar imediat după numele personajului principal pentru a-i sublinia statutul social.

EN: The author chose to appose a noble title immediately after the main character's name to emphasize his social status.

RO: In această structură sintactică complexă, poți apoza un substantiv propriu pe lângă unul comun fără a folosi punctuație restrictivă.

EN: In this complex syntactic structure, you can appose a proper noun to a common one without using restrictive punctuation.

RO: Manualul de stil ne învață cum să apozăm corect determinările explicative pentru a nu îngreuna citirea textului.

EN: The style manual teaches us how to correctly appose explanatory determinations so as not to hinder the readability of the text.

Expresii și sintagme corelate

A apoza un substantiv / To appose a noun

RO: Construcție gramaticală prin care un nume este așezat lângă altul pentru a acționa ca explicație directă.

EN: A grammatical construction where a noun is placed next to another to act as a direct explanation.

Tendința de a apoza / Tendency to appose

RO: Obicei stilistic sau sintactic de a folosi determinări juxtapuse în detrimentul propozițiilor subordonate atributive.

EN: A stylistic or syntactic habit of using juxtaposed determinations instead of subordinate relative clauses.

A apoza greșit / To misplace in apposition

RO: Eroare de topică în care elementul explicativ este depărtat de termenul regent, creând ambiguități semantice.

EN: A word order error where the explanatory element is distanced from its governing term, creating semantic ambiguities.

📊

Informații și știri de ultimă oră

Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.