#străjer

• asas — Termen istoric rar sau variantă lexicală regională derivată din limba turcă (asâs), folosită în trecut în Țările Române pentru a desemna un subaltern al agăi, respectiv un străjer, paznic de noapte sau funcționar însărcinat cu menținerea ordinii publice pe ulițele orașelor. Din punct de vedere structural, rolul acestor asasi era comparabil cu cel al unui corp polițienesc rudimentar din perioada medievală și premodernă.
• așași — Forma de plural nearticulat a substantivului masculin așaș sau asas, indicând mai mulți străjeri, paznici urbani sau auxiliari ai autorității judecătorești medievale. Structural, acești oameni formau patrulele de noapte care vegheau la prevenirea incendiilor și a jafurilor în mahalale, acționând direct sub ordinele agăi sau ale vornicului.
• asaul — Formă articulată sau variantă lexicală veche pentru asau ori asas, desemnând un străjer, paznic de noapte sau executor public subordonat unei autorități administrative din perioada medievală sau premodernă a Principatelor Române. În anumite contexte regionale, termenul poate face referire structurală și la un topor de luptă, o unealtă specifică de tăiat sau o formă derivată din hidronime ori toponime locale.
• bagău — Termen regional sau arhaic extrem de rar folosit în trecut pentru a desemna un paznic, un străjer de noapte, un strigător public în comunitățile rurale sau o persoană însărcinată cu supravegherea bunurilor obștești. În anumite graiuri izolate, cuvântul a fost utilizat și ca apelativ de respect de proporții reduse pentru bărbații în vârstă din neam.
• bagrin — Termen regional sau arhaic extrem de rar folosit în trecut pentru a desemna un paznic de hotar, un străjer rural însărcinat cu supravegherea drumurilor comerciale sau un trimis local care transmitea mesajele autorităților administrative. În anumite graiuri comunitare izolate, cuvântul a fost asimilat ca o variantă secundară a apelativelor de respect folosite pentru bărbații maturi din familie.