#ruina

• afaniseală — Acțiunea de a nimici, a prăpădi, a distruge complet sau rezultatul acestei acțiuni; distrugere totală, anihilare, ruinare. În registrul colocvial sau familial vechi, termenul este utilizat pentru a descrie o sursă de ruină financiară, o pacoste sau o persoană care provoacă pagube masive și distruge echilibrul unei familii prin vicii.
• afanisi — A nimici în mod violent, a prăpădi, a distruge din temelii sau a face să dispară o ființă, un bun material ori o comunitate; a ruina din punct de vedere financiar. Provenit din limba greacă, verbul descrie un act de anihilare completă, fiind des întâlnit în cronicile istorice și textele religioase vechi pentru a exprima mânia divină sau efectul devastator al invaziilor străine.
• afanisire — Acțiunea de a afanisi și rezultatul ei; nimicire totală, distrugere completă, prăpădire sau ruinare financiară. Ca substantiv verbal de acțiune, termenul evocă procesul dramatic prin care o structură socială, o familie sau un bun de patrimoniu își găsește sfârșitul ori degradarea ireversibilă sub influența unor factori distructivi externi sau a unor vicii.
• afanisit — Nimicit în mod violent, prăpădit, distrus din temelii sau ruinat complet din punct de vedere financiar; transformat în paragină. În registrul familiar sau regional vechi, termenul descrie și o persoană istovită, extrem de slăbită din cauza unei boli lungi ori secătuită de energie, sau un individ lipsit de noroc care a pierdut totul din cauza unor decizii iresponsabile.
• bacăză — Termen regional rar utilizat în graiul popular pentru a desemna o casă dărăpănată, dărâmată, veche sau aflată într-o stare avansată de degradare structurală. Cuvântul face parte din lexicografia dialectală românească, conservând nuanțe arhaice specifice comunităților rurale izolate unde termenii descriptivi pentru gospodării reflectau direct condițiile materiale.