#prevenire

• antiblocare — Acțiunea de a împiedica blocarea unui mecanism, a unui sistem tehnic sau a unor roți și rezultatul ei; proces tehnologic sau electronic prin care se asigură mobilitatea și funcționarea continuă a unor componente mecanice aflate sub presiune. În industria auto, termenul definește funcția principală a sistemului de frânare asistat (ABS), care previne imobilizarea completă a roților în timpul frânărilor de urgență pentru a menține controlul direcției.
• antifurt — Conceput pentru a preveni, bloca sau semnala tentativa de furt, efracție ori sustragere ilegală a unui bun (vehicul, locuință, bagaj sau dispozitiv electronic); sistem mecanic sau electronic complex destinat securizării obiectelor. Ca substantiv, desemnează orice dispozitiv concret (alarmă, blocator de volan, etichetă magnetică comercială sau cablu de oțel) care îndeplinește această funcție protectoare.
• antigivraj — Sistem, dispozitiv sau metodă tehnică utilizată pentru a preveni formarea și depunerea stratului de gheață (givraj) pe suprafețele unei aeronave (aripi, ampenaj, parbriz, motoare) ori pe instalațiile industriale expuse temperaturilor scăzute. Spre deosebire de degivrare, care elimină gheața deja formată, antigivrajul acționează proactiv prin încălzire termică, pneumatică sau prin aplicarea continuă de fluide speciale.
• antiincendiu — Care este utilizat pentru protecția împotriva incendiilor sau pentru stingerea acestora; privitor la sistemele, echipamentele sau protocoalele de siguranță concepute să combată declanșarea focului. În sens structural, determină instalații automate de detectare, uși rezistente la temperaturi extreme sau planuri de evacuare de urgență.
• antiinfracțional — Care este destinat prevenirii, combaterii sau reducerii infracțiunilor și a criminalității; privitor la ansamblul de măsuri legale, tehnice și polițienești organizate pentru a împiedica încălcarea legii penale. În sens structural, descrie sisteme de alarmă, strategii de patrulare, legislații punitive sau campanii de educare civică.
• asepsie — Metodă profilactică de prevenire a infecțiilor microbiene, constând în împiedicarea pătrunderii germenilor patogeni în organisme, răni sau câmpuri operatorii, realizată prin sterilizarea prealabilă a instrumentelor medicale, a pansamentelor, precum și prin spălarea riguroasă a mâinilor chirurgului. Spre deosebire de antisepsie, care distruge microbii existenți, asepsia reprezintă un ansamblu de măsuri preventive riguroase menite să asigure o absență totală a agenților infecțioși vii.
• autoprotecție — Acțiunea de a se proteja singur și rezultatul ei; ansamblu de măsuri, tehnici, dispozitive sau strategii comportamentale pe care un individ, o comunitate ori un sistem tehnic le implementează în mod autonom pentru a-și asigura integritatea fizică, juridică, cibernetică sau emoțională în fața amenințărilor. În legislația muncii și securitatea industrială, definește protocoalele structurale individuale aplicate de operatori pentru a preveni accidentele în medii de lucru cu risc înalt.