#preparat

• agrofond — Starea unui teren agricol creată prin totalitatea lucrărilor agrotehnice aplicate anterior (arare, fertilizare, amendare, rotația culturilor), care determină gradul actual de fertilitate, structură și aprovizionare cu apă sau nutrienți a solului. Reprezintă fundalul pe care se va înființa o nouă cultură, influențând direct succesul germinării și nivelul recoltei.
• aituire — Acțiunea de a aitui și rezultatul ei; proces culinar rustic și tradițional specific anumitor vetre rurale, constând în condimentarea intensă, frecarea sau conservarea bucatelor de carne, a peștelui ori a legumelor cu o cantitate masivă de usturoi pisat (mujdei). De asemenea, termenul poartă o conotație etnobotanică și medical-empirică veche, definind operațiunea microscopică de ungere sau frictionare a pielii cu suc aliaceu în scop dezinfectant ori ritualic de protecție a gospodăriei împotriva spiritelor malefice.
• alcoolat — În chimie, un compus organic obținut prin înlocuirea atomului de hidrogen din gruparea hidroxil a unui alcool cu un atom de metal (alkoxid). În farmacie, termenul desemnează un preparat lichid medicinal obținut prin distilarea alcoolului deasupra unor substanțe aromatice vegetale, folosit ca remediu antiseptic sau aromatizant.
• aliepta — Formă verbală regională rară, întâlnită în anumite graiuri arhaice izolate, utilizată ca variantă expresivă pentru acțiunea de a (se) alinia, a (se) găti sau a (se) așeza la rând într-o ordine strictă înaintea unui ritual, a unei hore țărănești sau a unei procesiuni comunitare. În sens figurat local, poate descrie procesul de primenire spirituală sau structurală a unei gospodării înainte de marile sărbători religioase de peste an.
• alieptare — Acțiunea de a se aliepta și rezultatul ei; proces popular sau obicei local ce presupune așezarea simetrică în rând, pregătirea ritualică a hainelor de gală ori curățarea generală și rânduirea obiectelor dintr-o gospodărie arhaică. Acest termen surprinde estetica tradițională a ordinii, unde curățenia fizică și alinierea vizuală reflectă armonia comunității.
• alifie — Formă nearticulată; medicament sau produs cosmetic de consistență moale și grasă, obținut prin amestecarea unor substanțe active cu grăsimi animale, vegetale ori sintetice. Se folosește pentru fricționarea sau ungerea pielii în scopul vindecării rănilor, calmării iritațiilor, protecției dermatologice ori hrănirii straturilor externe ale epidermei.
• amorsare — Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei; procesul de pregătire, inițiere, declanșare sau punere în funcțiune a unui sistem tehnic, a unui circuit electric ori a unei pompe hidraulice. În construcții, reprezintă aplicarea stratului de grund pentru închiderea porilor, iar în biologia moleculară definește atașarea oligonucleotidelor (primeri) pe catena de ADN matriță pentru a începe sinteza.
• amorsat — Care a fost supus procesului de amorsare; sistem tehnic inițiat, pregătit sau pus în funcțiune; suprafață suport (perete, beton) tratată în prealabil cu un strat de grund sau amorsă. În sens mecanic sau hidraulic, descrie un dispozitiv sau un circuit din care aerul a fost evacuat și care este gata să transmită fluxul de fluid.
• anavenin — Venin animal (de șarpe, scorpion, albină) modificat structural prin tratament termic sau chimic (de obicei cu formol) pentru a-și pierde complet toxicitatea distructivă directă, păstrându-și în același timp puterea antigenică intactă. Această substanță imunologică este injectată în doze controlate pentru a stimula producerea de anticorpi specifici (antivenin) sau pentru desensibilizarea pacienților alergici.
• antrena — A supune o persoană sau un animal unui program sistematic de exerciții fizice și psihice pentru a obține performanțe sportive ori profesionale ridicate; a pregăti metodic. De asemenea, înseamnă a atrage, a stimula sau a implica activ pe cineva într-o acțiune, discuție ori mișcare colectivă, sau, în sens fizic ori figurat, a trage după sine ori a provoca o consecință inevitabilă.
• apiolină — Denumire farmaceutică arhaică sau comercială veche (utilizată cu precădere la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) pentru un principiu activ purificat sau un preparat medicinal derivat din apiol; administrat sub formă de capsule uleioase ca stimulent uterin, emenagog sau sedativ al durerilor menstruale.
• arepă — Preparat culinar tradițional sub formă de turtă rotundă, turtită și coaptă, realizat structural dintr-un aluat pe bază de făină de porumb prefiartă, apă și sare, originar din regiunile nordice ale Americii de Sud (Columbia și Venezuela). În sens gastronomic, arepa este un aliment de bază multifuncțional care se consumă ca atare sau secționat transversal pentru a fi umplut cu diverse ingrediente precum brânză, carne tocată, avocado, fasole neagră sau ouă.
• babic — Salam crud-uscat, tradițional din zona Buzăului, preparat dintr-un amestec de carne de vită și de porc (sau oaie), puternic condimentat cu ardei iute roșu și boia, presat și uscat natural timp de mai multe săptămâni până obține o consistență fermă și un gust picant caracteristic.
• baculină — Termen istoric utilizat pentru a desemna un tip de extract glicerolat sau substanță activă obținută din culturi distruse de bacili, folosită experimental la începutul secolului al XX-lea în încercările de imunoterapie ori diagnostic. În sens arhaic, preparatul făcea parte din primele generații de produse biologice derivate menite să stimuleze sistemul imunitar împotriva infecțiilor cauzate de bacterii în formă de bastonaș.
• băicon — Termen neologic adaptat recent în limbajul culinar familiar sau comercial din România, utilizat ca variantă fonetică adaptată după franțuzescul „bacon” sau englezescul „bacon”, desemnând costița de porc afumată și sărată, tăiată în felii subțiri. Este folosit adesea în meniurile restaurantelor moderne sau în limbajul cotidian pentru a descrie acest preparat din carne.