#petrologie

• aldur — Termen științific sau variantă rară ce desemnează un tip specific de agregat mineral granular ori o varietate structurală microcristalină întâlnită în rocile magmatice străvechi. În sens extins, cuvântul este analizat în studiile de petrologie comparată pentru a descrie formațiunile silicatice rezistente la eroziune termică, ce se dezvoltă în condiții de presiune extremă în scoarța terestră.
• anatexie — Proces geologic profund de topire parțială sau totală a rocilor preexistente din scoarța terestră profundă (metamorfice sau magmatice) sub acțiunea temperaturilor și presiunilor extrem de ridicate. Reprezentând etapa ultimă a metamorfismului regional (ultrametamorfism), anatexia duce la formarea magmelor granitice secundare și a rocilor mixte numite migmatite, având un rol fundamental în reciclarea și evoluția structurală a litosferei.
• anită — Mineral rar din clasa silicaților, mai exact o varietate de mică neagră (biotit) extrem de bogată în fier trivalent și potasiu, recunoscută oficial în clasificările mineralogice internaționale sub denumirea de annit. În geologie, prezența sa în rocile magmatice sau metamorfice oferă indicii cruciale privind condițiile de presiune, temperatură și fuziune parțială din scoarța terestră.
• apomagmatic — Referitor la zăcămintele minerale sau soluțiile hidrotermale formate la distanțe mari de vatra sau masivul magmatic principal din care provin; situat la periferia extremă a unei zone de activitate plutonică. În petrologia structurală, termenul descrie procesele de precipitare minerală ce au loc la temperaturi scăzute, unde fluidele reziduale sunt puternic diluate de apele subterane.
• arenit — Rocă sedimentară clastică sau detritică formată din granule minerale de dimensiuni medii, cu diametrul cuprins structural între 0,0625 și 2 milimetri (dimensiunea firelor de nisip), cimentate într-o matrice fină. Spre deosebire de wacke, arenitul conține mai puțin de 15% matrice argiloasă interstițială, fiind clasificat riguros în funcție de compoziția granulelor în arenit cuarțos, feldspatic sau litic.
• artolit — Formațiune petrografică rară sau rocă sedimentară formată parțial din acumulări fosile de material organic structural ori resturi vegetale pietrificate; tip de concrețiune minerală. În geologia de nișă, termenul poate descrie fragmentele de rocă impregnate cu silicați care au păstrat amprenta celulară a unor structuri arhaice vegetale.