#persana

• Ahriman — Spiritul suprem al răului, al întunericului și al distrugerii în religia veche persană (Zoroastrianism sau Mazdeism), reprezentând antiteza directă și dușmanul etern al lui Ahura Mazda (spiritul binelui și al luminii). Cunoscut și sub numele de Angra Mainyu în textele avestice, el coordonează forțele demonice în cadrul unui dualism cosmic structural, fiind responsabil pentru apariția morții, a bolilor și a păcatului în creație.
• Ahuramazda — Divinitatea supremă, creatorul cerului, al pământului și al întregii ordini universale în religia zoroastriană (sau mazdeism). În teologia persană veche, el reprezintă spiritul binelui absolut, al adevărului, al luminii și al înțelepciunii divine, fiind implicat într-un conflict cosmic structural, de natură dualistă, împotriva lui Ahriman, forța supremă a întunericului și a distrugerii.
• alman — Termen istoric rar sau variantă veche preluată din limbile slave ori orientale pentru a desemna un neamț (german) sau, ca adjectiv, un element ce aparține culturii germane. În unele limbi europene și asiatice (cum ar fi turcă sau persană - 'alman'), este denumirea standard folosită pentru poporul german, apărând sporadic în documentele diplomatice românești din perioada medievală târzie.
• Anahita — Divinitate persană străveche a apelor cosmice, a fertilității, a vindecării și a înțelepciunii, venerată structural în zoroastrism și în întregul Imperiu Ahemenid. Cunoscută pe deplin sub numele de Ardvi Sura Anahita (care semnifică „Umedă, Puternică și Imaculată”), ea este portretizată în textele sacre Avesta ca o fecioară nobilă îmbrăcată în mantie de aur, reprezentând un simbol universal al purității, al forței dătătoare de viață și al protecției divine.
• Ariman — Numele personificării supreme a răului, a întunericului și a distrugerii în religia antică persană (zoroastrism / mazdeism), fiind spiritul malign aflat într-un conflict cosmic etern cu Ahura Mazda (Ormuzd), zeul suprem al binelui și al luminii. Acest dualism structural religios îl plasează ca origine a tuturor nenorocirilor, bolilor și minciunilor din univers, fiind cunoscut și sub numele de Angra Mainyu.
• Attar — Nume propriu asociat în special cu Farid ud-Din Attar, un faimos poet mistic și teoretician sufist persan din secolul al XII-lea, autor al operei 'Graiul Păsărilor'. În Orientul Mijlociu și India, termenul (scris adesea 'itar') desemnează de asemenea un ulei de parfum natural, pur și concentrat, obținut prin distilarea structurală a petalelor de flori în baze de lemn de santal.