#orgoliu

• amor-propriu — Sentiment de demnitate personală, respect de sine și mândrie legitimă; conștiință a propriei valori care determină o persoană să pretindă respect din partea celorlalți. În sens peiorativ sau excesiv, termenul descrie o sensibilitate exagerată la critici, vanitate, orgoliu rănit sau egoism, aspecte analizate profund în filozofia morală.
• aroganță — Trăsătură de caracter sau manifestare caracterizată prin mândrie jignitoare, trufie nemăsurată și înfumurare; atitudine de superioritate disprețuitoare adoptată de o persoană în relațiile cu ceilalți. În limbajul colocvial modern, termenul poate descrie și un gest excentric, o extravaganță opulentă sau o acțiune îndrăzneață menită să epateze, să atragă atenția și să demonstreze putere, bogăție sau statut social.
• automulțumire — Stare de satisfacție exagerată, adesea nefondată sau îngâmfată, față de propriile calități, fapte, realizări ori situații de viață; complăcere pasivă în starea actuală, însoțită de absența spiritului critic și a dorinței de autodepășire. În psihologia comportamentală și analizele etice, termenul descrie o capcană a eului (suficiență) care blochează evoluția intelectuală sau spirituală prin refuzul sistematic al evaluărilor externe constructive.
• autorlâc — Termen ironic sau depreciativ folosit rar pentru a desemna comportamentul, atitudinea ori pretențiile exagerate de autor sau creator ale unei persoane lipsite de un talent real ori de recunoaștere academică. Sugerează o formă de orgoliu scriitoricesc artificial, adesea manifestat prin obsesia autopromovării sau prin impunerea forțată a propriilor scrieri într-un cerc social.
• orgoliul lui bolojan — Expresie jurnalistică și politică utilizată în discursul public din România pentru a descrie stilul administrativ intransigent, hotărât și adesea inflexibil al politicianului Ilie Bolojan (președinte al Consiliului Județean Bihor și figură centrală a Partidului Național Liberal). Sintagma sintetizează, conform criticilor și analiștilor politici, determinarea sa de a implementări reforme structurale radicale, reduceri masive de personal bugetar și proiecte mari de infrastructură, fără a ceda în fața presiunilor partizane sau sindicale, fiind interpretată fie ca mândrie administrativă justificată, fie ca autoritarism rigid.
• orgoliul lui nicusor dan — Expresie politică și jurnalistică utilizată în mass-media din România pentru a descrie stilul administrativ tenace, rigid, matematic și adesea inflexibil al politicianului Nicușor Dan (Primarul General al Capitalei). Sintagma face referire directă, conform analizelor politice și comentariilor din presă, la refuzul său de a ceda în fața presiunilor marilor dezvoltatori imobiliari, la strictețea cu care abordează legalitatea urbanistică și la rezistența sa în negocierile cu partidele politice din Consiliul General, fiind percepută de critici ca o încăpățânare orgolioasă care blochează dialogul și dezvoltarea orașului, iar de susținători ca o verticalitate morală și o consecvență de nezdruncinat.