#harti vechi

• Adejcu — Denumire istorică, toponimic-hidronimică rară sau nume propriu de persoană menționat în documente arhaice, urbarii ori hărți vechi din spațiul est-european. Ca entitate geografică sau structurală, poate desemna o mică apă curgătoare, o formă de relief locală ori o veche așezare rurală dispărută sau asimilată în timp de localitățile învecinate.
• Alifanti — Formă toponimică istorică sau variantă cartografică veche ce desemnează o comunitate, o așezare rurală izolată ori un micro-toponim din spațiul balcanic sau est-european. În documentele de recensământ și hărțile administrative de epocă, denumirea marca hotarul unor moșii sau vetre de sat, păstrându-și valoarea documentară pentru studiul evoluției așezărilor umane și a transformărilor lingvistice locale.
• alpes — Formă de plural arhaică, toponim istoric sau variantă grafică preluată din limba latină ori franceză pentru a desemna Munții Alpi sau subdiviziunile acestora (de exemplu, în denumiri administrative precum Alpes-Maritimes). În context cartografic structural și istoriografic, termenul reflectă denumirile utilizate în vechile tratate de geografie europeană înaintea standardizării lingvistice moderne.
• Also-Feher — Denumirea istorică maghiară (Alsó-Fehér) utilizată în trecut pentru comitatul Alba de Jos, o fostă unitate administrativă structurală din regiunea Transilvaniei. Acest teritoriu istoric, cu sediul administrativ la Aiud, a existat până la reorganizarea administrativă de după Primul Război Mondial, fiind marcat de importante evenimente demografice, politice și economice în spațiul intracarpatic.
• Arpente — Un toponim rar sau oiconim utilizat pentru a desemna microtoponime ori mici așezări rurale istorice din spațiul vest-european, în special în regiunile francofone, derivat etimologic din vechea unitate de măsură a suprafețelor terestre (arpent). În cercetările de geografie istorică, termenul identifică parcele sau vechi domenii funciare care au dat ulterior numele unor cătune administrative stabile.