#gresie

• abea — Formă grafică veche și regională pentru advebul modern 'abia', utilizată în trecut în textele juridico-medicale și în foile de observație din primele ospicii românești pentru a exprima o limită temporală, un efort extrem sau o insuficiență funcțională. În analizele psiholingvistice ale textelor pacienților cu degradare cognitivă senilă sau tulburări de vorbire disartrice, păstrarea unor astfel de forme arhaice este studiată ca marker al regresiei lexicale sau al conservării automate a graiului matern natal.
• arcoză — Rocă sedimentară detritică grosieră, asemănătoare gresiei, formată structural în urma dezintegrării granitului sau a altor roci magmatice și compusă dintr-un procent ridicat de feldspat (peste 25%) alături de cuarț și mică. Din punct de vedere geologic, prezența arcozei într-un strat terestru indică un proces de dezintegrare mecanică rapidă și un transport pe distanțe scurte într-un climat arid sau semiarid, unde alterarea chimică a fost minimă.
• arenaceu — Care are natura, aspectul sau compoziția nisipului; bogat în granule de nisip ori format structural din depozite detritice fine de cuarț. În sens geologic și mineralogic, descrie roci sedimentare (cum sunt gresiile sau conglomeratele fine) ori soluri a căror matrice texturală principală prezintă granulometrie nisipoasă conform standardelor de clasificare litologică.
• arenarie — Termen rarisim sau variantă învechită utilizată în trecut în sedimentologie pentru a desemna o rocă sedimentară detritică consolidată formată din granule de nisip cimentate, cunoscută în mod curent sub numele de gresie. Înțelesul structural provine din rădăcina latină referitoare la nisip, indicând compoziția granulometrică brută a rocii.
• arenit — Rocă sedimentară clastică sau detritică formată din granule minerale de dimensiuni medii, cu diametrul cuprins structural între 0,0625 și 2 milimetri (dimensiunea firelor de nisip), cimentate într-o matrice fină. Spre deosebire de wacke, arenitul conține mai puțin de 15% matrice argiloasă interstițială, fiind clasificat riguros în funcție de compoziția granulelor în arenit cuarțos, feldspatic sau litic.
• argilifer — Care conține argilă, care produce sau adăpostește depozite masive de argilă; specific rocilor sedimentare sau straturilor geologice bogate în minerale argiloase. În sens științific și structural, adjectivul definește calitatea solurilor sau a formațiunilor detritice (cum ar fi gresiile argilifere ori calcarele argilifere) care prezintă proprietăți plastice și de impermeabilitate ridicate datorită fracțiunii pelitice minerale din compoziție.
• aritmetic — Care aparține aritmeticii, care se referă la aritmetică sau care este bazat pe operațiile și regulile fundamentale ale numerelor. În matematică, termenul califică o progresie în care fiecare termen se obține prin adăugarea unei rații constante la termenul precedent, sau un calcul, un operator ori o medie obținută prin sumarea elementelor și împărțirea lor la numărul lor total.
• autofită — Formă adaptată sau neologism tehnic rar utilizat pentru a descrie o funcție matematică, o curbă sau o linie de regresie auto-ajustată pe un set de date experimentale. În analiza statistică avansată, reprezintă proprietatea unui algoritm de a optimiza automat parametrii unei ecuații pentru a minimiza erorile de aproximare, fără intervenția manuală a cercetătorului.