#grain antic

• alac — Specie străveche de grâu sălbatic sau cultivat (Triticum monococcum sau Triticum spelta), caracterizată printr-un pai subțire și rigid, spice dense și boabe îmbrăcate strâns în pleve tari care nu se desprind prin treierat obișnuit; reprezintă una dintre primele plante cerealiere domesticite de om în Epoca Neolitică în regiunea Semilunii Roditoare. Acest component structural agrar de o valoare biologică excepțională este cultivat astăzi la scară redusă în agricultura ecologică datorită rezistenței sale native la dăunători, secetă și soluri sărace, făina sa fiind intens apreciată în panificația dietetică pentru profilul nutritiv bogat și conținutul specific de gluten.
• alaciu — Formă sau variantă fonetică arhaică și regională a substantivului masculin 'alac'; desemnează grâul străvechi (Triticum monococcum sau Triticum spelta) caracterizat prin spice dense și boabe îmbrăcate strâns în pleve tari. Acest termen păstrează o terminație vocalică arhaică în '-iu', fiind întâlnit în vechile glosare transilvănene sau moldovenești și în manuscrisele agrare de secol XVIII, reflectând o etapă de tranziție lingvistică dinaintea normalizării și standardizării morfologice a numelor de cereale în limba română modernă.