#dulgher
- adintare — Termen tehnic arhaic sau regional ce desemnează acțiunea de a încastra, a îmbina în dinți ori a fixa structural piese de lemn sau metal prin intermediul unor crestături intercalate; procesul de danturare mecanică rudimentară aplicat la roțile morilor de apă sau la uneltele agricole tradiționale pentru a asigura transmisia forței.
- albină-țigănească — Denumire populară atribuită bondarului sau albinelor dulghere din genul Xylocopa, caracterizate printr-un corp masiv, robust, de culoare neagră-lucioasă sau violet-închis, cu aripi opace și un zumzet profund, care își construiesc cuiburile săpând galerii în lemnul uscat al construcțiilor rurale.
- astaloș — Termen regional și arhaic utilizat în special în Transilvania pentru a desemna un tâmplar, un dulgher sau un meșter specializat în prelucrarea structurală a lemnului, confecționarea mobilierului și a elementelor de binale (uși, ferestre); cuvântul reflectă straturile multilingve ale vocabularului meșteșugăresc ardelean.
- astări — A executa o astăreală pe structura de rezistență a unui acoperiș; a acoperi, a placa sau a căptuși scheletul format din căpriori cu un strat continuu de scânduri strâns îmbinate ori cu plăci aglomerate, pentru a crea suportul rigid necesar montării învelitorii finale și a straturilor izolatoare.
- astărire — Acțiunea de a astări și rezultatul ei; operațiunea tehnică de montare a scândurilor sau a plăcilor pe căpriorii unui acoperiș pentru a crea o suprafață plană continuă; execuția propriu-zisă a astărelii în cadrul lucrărilor de dulgherie.
- astărit — Care a fost supus procesului de astărire; acoperiș, șarpantă sau schelet de căpriori pe care s-a montat un strat continuu de scânduri ori plăci din lemn (astăreală) pentru a servi drept suport rigid învelișului protector; în sens tehnic, descrie starea unei structuri gata pregătite pentru aplicarea hidroizolației.
- bacolț — Termen tehnic regional utilizat în trecut în anumite zone carpatice pentru a desemna un colțar de fixare, o piesă structurală unghiulară din lemn sau metal ori o grindă scurtă așezată oblic pentru a rigidiza îmbinarea dintre doi stâlpi perpendiculari. În structura arhitecturii vernaculare din lemn, acest element de consolidare prelua forțele de forfecare și asigura stabilitatea acoperișurilor sau a structurilor de rezistență ale șurilor și caselor tradiționale.