#drept istoric

• atentatoriu — Care constituie un atentat, care are caracterul unei agresiuni, al unei încălcări sau al unei ofense aduse legii, unui drept fundamental ori suveranității unui stat; vătămător, prejudiciabil, ilegal. În vechea terminologie juridică din secolul al XIX-lea, termenul califica ordonanțele, actele administrative sau actele de procedură emise prin abuz de putere și care vătămau flagrant interesele legitime ale cetățenilor.
• avalmaș — Coproprietar al unui bun (în special pământ, pădure sau pășune) deținut în devălmășie; persoană care stăpânește o proprietate laolaltă cu alții, fără ca partea fiecăruia să fie delimitată în mod concret în teren. Ca adjectiv, termenul descrie un sistem de proprietate, un drept sau un mod de viață bazat pe această formă tradițională de comunitate devălmașă.
• avedeare — Formă arhaică timpurie sau variantă grafică și fonetică a substantivului avedere, reprezentând acțiunea de a aduce la cunoștință, de a demonstra sau de a dovedi un fapt cu probe clare; în vechile hrisoave juridice și bisericești, termenul exprima publicarea oficială, manifestarea vizibilă ori scoaterea la lumină a unui adevăr ascuns. Structura sa păstrează diftongarea arhaică specifică procesului de trecere a verbelor de conjugarea a II-a în substantive de acțiune.