#conform
- aprobativitate — Însușirea, calitatea sau tendința psihologică ori comportamentală de a fi aprobativ; predispoziția constantă a unui individ de a arăta încuviințare, acord sau validare pozitivă față de stimulii externi, opiniile ori conduitele celor din jur, fiind adesea asociată cu o nevoie ridicată de conformism social sau acceptare.
- audit — Misiune de verificare, analiză și evaluare sistematică, independentă și documentată a activităților, proceselor, situațiilor financiare sau sistemelor informatice ale unei organizații. Scopul său este de a stabili conformitatea acestora cu reglementările legale, standardele profesionale și politicile interne, finalizându-se prin emiterea unui raport formal și a unor recomandări.
- auditat — Care a fost supus unui proces de audit; verificat, analizat și certificat de către un auditor autorizat. Termenul se aplică de obicei bilanțurilor, situațiilor financiare, sistemelor de management sau companiilor a căror activitate a fost validată formal ca fiind conformă cu normele în vigoare.
- autorizabil — Care poate fi autorizat; care îndeplinește toate condițiile de fond și de formă cerute de legislație pentru a obține o autorizație, un aviz sau o licență oficială. În urbanism și construcții, termenul descrie un proiect tehnic sau un teren care respectă regulamentele locale, normele de siguranță și indicatorii urbanistici, fiind eligibil pentru obținerea aprobării de execuție.
- autorizație — Act oficial, document scris sau permis emis de o autoritate publică ori competentă, prin care se acordă unei persoane fizice sau juridice dreptul legal de a desfășura o anumită activitate, de a executa o lucrare sau de a exercita o funcție. Obținerea acestui înscris condiționează legalitatea unor demersuri variate, de la construcția de imobile până la funcționarea comercială ori deținerea de echipamente speciale.
- avangardism — Termen generic care desemnează totalitatea mișcărilor artistice, literare și sociale radicale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea (cum ar fi dadaismul, suprarealismul, futurismul, constructivismul). Avangardismul se caracterizează prin spiritul de revoltă antiacademic, negarea absolută a tradiției, utilizarea experimentului formal excentric și dorința de a fuziona arta cu viața cotidiană prin gesturi adesea provocatoare.
- avangardist — Artist, scriitor, teoretician sau activist care aparține avangardei ori care susține și aplică principiile radicale, experimentale și nonconformiste ale acesteia. Ca adjectiv, termenul descrie o operă de artă, o idee, o tehnică sau o atitudine care sparge tiparele tradiționale, fiind caracterizată prin noutate absolută, îndrăzneală formală, spirit rebel și refuzul normelor academice clasice.
- avangardistă — Forma de feminin pentru avangardist; femeie (scriitoare, pictoriță, regizoare) care aparține mișcărilor de avangardă sau care creează folosind tehnici experimentale și neconvenționale. Ca adjectiv, se acordă cu substantive la genul feminin, descriind o operă, o revistă, o teorie ori o piesă de teatru inovatoare, profund ancorată în spiritul de revoltă antiacademic.