#boci

• amibocid — Variantă ortografică pentru termenul 'amibicid'; substanță chimică sau agent medicamentos cu structură moleculară specifică capabilă să distrugă amibele și paraziții unicelulari încorporați în țesuturile umane sau animale. Acest tip de compus acționează prin inhibarea căilor metabolice vitale ale protozoarelor.
• amibocit — Celulă migratoare liberă, cu mișcări amibiene, întâlnită în sângele, hemolimfa sau țesuturile interstițiale ale multor animale nevertebrate (cum sunt spongierii, celenteratele sau moluștele); are o structură flexibilă și îndeplinește funcții fundamentale de digestie intracelulară, transport al nutrienților, excreție și apărare imunitară prin fagocitoză.
• anucleat — Care este lipsit de nucleu; se referă la celule care nu posedă un nucleu structural (fie pentru că l-au pierdut pe parcursul maturizării biologice, cum este cazul hematiilor adulte la mamifere, fie pentru că aparțin unor organisme procariote).
• autoplasmoterapie — Metodă terapeutică clinică sau estetică (cunoscută public și sub denumirea de terapia PRP ori terapia Vampir) ce constă în recoltarea de sânge venos de la pacient, centrifugarea structurală a acestuia pentru izolarea plasmei îmbogățite cu trombocite și injectarea ulterioară a acestui ser autolog în țesuturile aceluiași individ. Acest proces stimulează regenerarea celulară, sinteza de colagen și repararea tisulară endogenă, fiind utilizat pe scară largă în dermatologie cosmetică, ortopedie și trichologie.
• azbest — Nume generic atribuit unui grup de minerale silicate naturale, cu structură fibroasă, remarcabile prin rezistența lor absolută la foc, acizi și tracțiune mecanică, precum și prin proprietățile lor de izolare termică și electrică. Utilizat intensiv în trecut în industria materialelor de construcție (plăci de azbociment, izolații), utilizarea sa modernă este interzisă sau sever restricționată structural din punct de vedere medical, deoarece inhalarea fibrelor microscopice este extrem de toxică, provocând asbestoză și afecțiuni pulmonare severe.
• azbestolit — Material de construcție compozit, izolator și ignifug, fabricat în trecut dintr-un amestec structural de fibre de azbest lipite cu ciment, magnezit ori alte liante organice sau minerale. Acest produs industrial era utilizat pe scară largă sub formă de plăci sau învelișuri protectoare datorită rezistenței sale deosebite la temperaturi înalte și acțiuni mecanice, însă producția și utilizarea sa modernă au fost interzise complet din cauza toxicității severe a pulberilor inhalate.
• azbociment — Material de construcție compozit, rigid și rezistent, fabricat dintr-un amestec structural de ciment hidraulic, apă și fibre de azbest (amiant) dispersate uniform, utilizat intensiv în trecut pentru producerea de plăci ondulate de acoperiș, țevi de scurgere și panouri izolatoare ignifuge. Deși recunoscut pentru durabilitatea sa sporită și rezistența absolută la intemperii și foc, producția și utilizarea sa modernă sunt complet interzise sau sever restricționate prin legi de siguranță publică, deoarece fragmentarea sau uzura materialului eliberează pulberi fine de azbest cu un potențial carcinogen ridicat.
• băcăi — A boci, a plânge în hohote sau a tângui cu glas tare, manifestat în mod repetat și zgomotos; a scânci (despre copii) ori a emite sunete guturale repetate (despre anumite păsări). În sens etnografic, termenul aparține graiurilor regionale moldovenești sau ardelenești, descriind manifestări zgomotoase ale durerii ori comportamente infantile persistente.
• băcăire — Acțiunea de a băcăi și rezultatul ei; plâns zgomotos, bociți, tânguială cu glas tare sau scâncet repetat. În sens instrumental sau arhaic, termenul descrie și acțiunea unui instrument muzical antic (cum este trâmbița ori timpanul) de a răsuna, a suna puternic sau a lovi făcând zgomot ritmic, ori pulsația neregulată a inimii în limbajul regional.