#bijutier

• argintar — Meșter specializat sau bijutier tradițional ocupat cu modelarea, prelucrarea artistică, baterea și gravarea argintului pentru realizarea de podoabe, vase fine de menaj, obiecte de cult religios sau monede; termen cu adânci rezonanțe istorice asociat structurilor de breaslă medievale și meșteșugurilor de lux de altădată.
• argintăreasă — Femeie meșter specializată în prelucrarea artistică și modelarea argintului sau, mai frecvent, soția unui meșter argintar. În contextul breslelor medievale și tradiționale din spațiul românesc, termenul definea fie un agent economic feminin activ în comerțul cu podoabe din metale prețioase, fie statutul social dobândit în cadrul corporațiilor meșteșugărești urbane.
• argintariță — Femeie sau fată care se ocupă cu meșteșugul argintăriei, tăbăcirii cu argint sau fabricării podoabelor din argint; soția ori fiica unui meșter argintar implicată structural în treburile atelierului familial. În contextul breslelor și al economiei casnice premoderne, termenul denumea artizana care supraveghea gravarea fină, curățarea metalelor prețioase ori gestionarea inventarului de bijuterii și obiecte liturgice ornamentate.
• argintariu — Termen arhaic sau regional utilizat în trecut în spațiul românesc pentru a desemna un meșter argintar, un orfevru sau un giuvaergiu specializat în topirea, baterea, fasonarea și cizelarea obiectelor din argint. În sens structural-instituțional, argintariul deținea un rol important în cadrul breslelor medievale urbane, fiind responsabil cu realizarea tacâmurilor fine, a sfeșnicelor bisericești, a podoabelor boierești și a monedelor sau medaliilor comemorative.