#bacita

• argăsitură — Bucată de piele supusă procesului de argăsire sau tăbăcire; rezultat al prelucrării dermo-textile a pieilor brute; de asemenea, poate indica local o porțiune defectuoasă, o pată sau o imperfecțiune structurală apărută pe suprafața materialului finit din cauza pătrunderii neuniforme a soluției de tăbăcit. În sens tehnic meșteșugăresc, termenul evaluează calitatea fizică a materialului destinat confecționării obiectelor durabile.
• băchișoară — Formă diminutivală, extrem de rară și localizată regional, folosită pentru a desemna o baciță tânără sau o femeie care ajută la treburile mărunte ale unei stâne (cum ar fi spălatul vaselor pentru lapte). În anumite graiuri carpatice, termenul poate descrie, de asemenea, o fetiță de cioban sau o simfonie pastorală simplă interpretată la fluier.
• băcică — Variantă regională rară pentru termenul 'baciță', desemnând femeia care se ocupă cu prepararea brânzeturilor la stână sau soția baciului. În anumite subgraiuri din Carpații Meridionali, termenul este folosit și ca apelativ diminutival sau de respect adresat unei femei în vârstă dintr-o comunitate pastorală.
• băcioanie — Formă augmentativă sau regional-peiorativă derivată de la substantivul baciță, folosită în unele graiuri carpatice pentru a desemna o baciță voinică, solidă sau o femeie autoritară care conduce cu mână de fier treburile unei stâne. În sens larg, termenul poate descrie și o nevastă de oier cu o fire aspră, impunătoare sau vocală în comunitate.
• baciță — Femeie care conduce sau administrează treburile casnice și economice la o stână, fiind de obicei soția baciului; femeie specialistă în prepararea produselor lactate tradiționale (brânză, caș, urdă). În structura vieții pastorale carpatice, ea deține un rol administrativ esențial în gestionarea resurselor alimentare și organizarea muncii feminine la stână în timpul sezonului de pășunat.
• băciucă — Formă diminutivală afectuoasă sau regională folosită în graiurile pastorale pentru a desemna o baciță tânără ori fetița unui baci care învață rânduielile stânei. În unele subgraiuri carpatice, termenul poate face referire și la o unealtă de lemn de dimensiuni mici folosită la mărunțirea cheagului sau la amestecarea laptelui în cazan.