#autodidact

• atodid — Termen conceptual rar sau neologism utilizat pentru a descrie o persoană care manifestă o formă extremă de autodidaxie, învățând singură absolut toate elementele unui domeniu complex fără nicio îndrumare academică exterioară ori formală. În sens teoretizant, cuvântul subliniază o autonomie cognitivă totală și o capacitate excepțională de auto-structurare a cunoașterii intelectuale.
• autoculturalizare — Procesul conștient, autonom și continuu prin care o persoană își lărgește orizontul de cunoștințe, își însușește valori spirituale, estetice ori științifice și se educă singură, fără asistența obligatorie a unei instituții de învățământ formale. Această autoeducație culturală structurală contribuie la dezvoltarea intelectuală și rafinarea personalității.
• autodidact — Persoană care își însușește cunoștințe dintr-un domeniu științific, artistic sau tehnic prin efort propriu, prin lectură și studiu individual direct, fără a apela la îndrumarea sistematică a unui profesor sau la cursurile unei instituții de învățământ formale.
• autodidactă — Forma de feminin pentru autodidact; femeie sau fată care își însușește cunoștințe, deprinderi ori competențe într-un domeniu cultural, științific sau tehnic prin studiu individual și efort propriu, fără îndrumarea unui profesor.
• autodidactic — Care aparține autodidacților sau autoeducației, care se referă la învățarea pe cont propriu; metodă, activitate sau sistem educațional bazat pe studiul individual, independent și autodirijat.
• autodidacticism — Curent filosofic, doctrină sau practică educațională fundamentată pe principiul autoeducației și al autoinstruirii; tendință conștientă de dobândire a cunoștințelor în afara sistemelor școlare instituționalizate, considerând efortul cognitiv individual drept sursă supremă de emancipare intelectuală.
• autodidacticist — Persoană care aderă la principiile autodidacticismului, care susține sau practică autoeducația ca metodă principală de instruire; teoretician al învățării independente.
• autoeducat — Care s-a instruit, s-a format sau și-a îmbunătățit comportamentul și caracterul prin propriul efort conștient, fără a depinde în mod exclusiv de profesori ori de instituții de învățământ formale; persoană care a parcurs cu succes un proces autonom de autoformare.
• autoinstrui — A-și însuși singur un volum de cunoștințe, deprinderi practice sau abilități teoretice, fără asistența directă și sistematică a unui cadru didactic sau a unei instituții de învățământ; a se educa prin efort propriu, lectură independentă și studiu individual. În contextul societății informaționale, acțiunea definește capacitatea de gestionare autonomă a resurselor educaționale și tehnologice în vederea dezvoltării intelectuale continue.
• autoinstruire — Acțiunea de a se autoinstrui și rezultatul ei; procesul didactic autonom prin care o persoană își planifică, își dirijează și își evaluează propria formare intelectuală sau profesională. În teoriile moderne ale educației, fenomenul constituie pilonul central al conceptului de învățare de-a lungul întregii vieți (lifelong learning), stimulând independența de gândire și spiritul critic al cursantului.
• autostudia — A învăța, a cerceta sau a aprofunda un domeniu, o disciplină ori o problemă teoretică prin efort propriu, fără asistența sau ghidarea directă a unui profesor ori mentor. În sens psihologic sau introspectiv, poate desemna și acțiunea de a se analiza pe sine, studiindu-și propriile reacții, comportamente și mecanisme mentale interioare.