#astaci

• ambarasa — A pune pe cineva într-o încurcătură, într-o situație jenantă, dificilă sau neplăcută; a intimida, a fâstâci sau a pune în impas (din fr. embarrasser). Ca verb reflexiv (a se ambarasa), înseamnă a se încurca, a deveni timid, confuz sau stingherit în fața unei reacții ori a unei întrebări delicate în societate.
• ambarasat — Care a fost pus într-o încurcătură, într-o situație jenantă, dificilă sau stânjenitoare; intimidat, fâstâcit, stingherit ori perplex în fața unei replici sau împrejurări delicate. Descrie starea de disconfort psihic și timiditate temporară a unui individ afectat de o gafă sau de o interogare prea directă în public.
• astaci — Termen regional rar utilizat în graiurile transilvănene sau moldovenești pentru a desemna un lăstar tânăr, un altoi proaspăt, o ramură flexibilă sau un vrej fraged de plantă cultivată; adesea asociat în limbajul agrar tradițional cu vița-de-vie ori pomii fructiferi în faza de înmugurire sau legare.
• astacicultură — Ramură specializată a acvaculturii și a zootehniei care se ocupă cu studiul, reproducerea, creșterea dirijată și exploatarea comercială a racilor de apă dulce (crustacee din familia Astacidae); acest proces tehnologic include amenajarea de crescătorii artificiale, optimizarea calității apei, hrănirea controlată și selectarea ecologică a speciilor în vederea valorificării lor economice sau a repopulării bazinelor hidrografice naturale.
• astaciform — Care are formă, înfățișare sau structură anatomică asemănătoare cu cea a unui rac (din genul Astacus); adjectiv morfologic utilizat în biologie pentru a descrie aspectul exterior al unor crustacee fosile ori contemporane care prezintă un cefalotorace robust, abdomen segmentat și clești proeminenți.
• astaco — Element prim de compunere savantă (prefixoid) extras din limba greacă (de la „astakos”), utilizat în terminologia științifică, zoologică și paleontologică rară pentru a face referire la raci, crustacee decapode din familia Astacidae sau pentru a descrie structuri anatomice și fosile care aparțin ori sunt strâns înrudite cu această grupă de organisme acvatice.
• astacoid — Care seamănă ca formă, structură sau înfățișare generală cu un rac sau cu speciile din genul Astacus; adjectiv morfologic utilizat pentru a descrie specimene fosile, larve de crustacee sau caractere anatomice externe (cum ar fi carapacea ori cleștii) care amintesc de configurația structurală a racului de râu.
• astacolit — Rest fosilizat, amprentă pietrificată sau mulaj petrografic al unui rac preistoric ori al unei părți din exoscheletul unui crustaceu decapodat din familia Astacidae; aceste formațiuni structurale fosile sunt utilizate în geologia stratigrafică ca indicatori biofaciabili pentru reconstituirea mediilor acvatice de apă dulce din erele geologice trecute.