#antim

• amagnetic — Care nu este magnetic, care nu posedă proprietăți magnetice sau care nu interacționează cu un câmp magnetic extern; care nu este atras de magneți și nu poate fi magnetizat. În fizica materialelor, termenul se aplică substanțelor nemagnetice sau materialelor diamagnetice și paramagnetice cu susceptibilitate magnetică neglijabilă, utilizate în construcția de aparate de precizie, ceasuri ori echipamente medicale (cum ar fi scanerele RMN) pentru a preveni interferențele și distorsiunile electromagnetice.
• amsi — Interfață de programare securizată (Antimalware Scan Interface) dezvoltată de Microsoft pentru sistemul de operare Windows; această structură tehnică permite aplicațiilor terțe să trimită solicitări de scanare a scripturilor și bufferelor de memorie direct către produsul antivirus instalat, oferind o protecție sporită împotriva atacurilor cibernetice complexe bazate pe execuții în memorie (fileless malware).
• Anfimu — Prenume masculin rar sau variantă hipocoristică arhaică a numelui Antim ori Anfim, de sorginte elenă, având semnificația etimologică de 'înflorit' sau 'plin de flori'. În context regional și cartografic, termenul poate identifica structural și un toponim local minor sau un nume de familie istoric asociat comunităților balcanice est-europene.
• anihila — A distruge complet, a reduce la nimic sau a nimici în întregime o entitate materială, o forță, un sentiment ori o acțiune. În fizica modernă și cuantică, termenul descrie procesul structural prin care o particulă elementară interacționează cu antiparticula sa corespunzătoare, transformându-se instantaneu și integral în energie pură sub formă de fotoni sau unde electromagnetice.
• anihilare — Acțiunea de a anihila și rezultatul ei; distrugere completă, nimicire totală sau aducere la starea de zero ori non-existență a unei entități, forțe sau structuri. În fizica particulelor elementare, reprezintă procesul de conversie integrală a masei unei perechi particulă-antiparticulă în energie pură (fotoni de mare energie) în momentul coliziunii lor, respectând legea conservării energiei și a impulsului.
• anihilație — Proces fizic fundamental de interacțiune și transformare integrală a masei unei particule elementare și a antiparticulei sale corespunzătoare în energie radiantă (fotoni de înaltă frecvență), în momentul coliziunii lor. Acest fenomen reprezintă o variantă terminologică specializată pentru anihilare, fiind utilizat cu precădere în astrofizică și fizica cuantică pentru a descrie reacțiile structurale timpurii din univers sau emisiile de radiații gamma din nucleele galactice active.
• antifungic — Care distruge ciupercile parazite sau care împiedică dezvoltarea, multiplicarea și propagarea acestora; substanță medicamentoasă ori compus chimic (fungicid) utilizat pentru tratarea micozelor umane, animale sau vegetale. Medicamentele antifungice acționează prin alterarea permeabilității membranei celulare fungice (cum fac azolii) sau prin inhibarea sintezei de chitină, restabilind echilibrul biologic.
• antihiperon — Antiparticulă corespunzătoare unui hiperon; barion instabil cu număr barionic negativ, compus exclusiv din antiquarkuri, dintre care cel puțin unul este un antiquark straniu (strange), fermecat (charm), frumos (bottom) sau de top (top). În sens structural, posedă aceeași masă și durată de viață ca hiperonul respectiv, dar sarcină electrică și număr de stranietate de semn opus.
• antiinfecțios — Care previne, combate, distruge sau oprește multiplicarea agenților patogeni responsabili de declanșarea unei infecții (bacterii, virusuri, fungi sau protozoare); medicament de sinteză ori remediu natural capabil să sterilizeze un focar infecțios. În sens clinic, include antibioticele, antiviralele, antifungicele și antisepticele aplicate topic.
• antilume — Lume ipotetică, univers paralel sau regiune cosmică simetrică compusă structural în întregime din antimaterie, în care atomii sunt formați din antiprotoni, antineutroni și pozitroni. În sens teoretic, o coliziune structurală directă între lumea noastră și o antilume ar genera un proces de anihilare totală, eliberând o cantitate imensă de energie sub formă de radiații gama.
• Antim — Nume propriu masculin de origine greacă (Anthimos), purtat istoric de mari personalități ecleziastice, cel mai celebru fiind Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești, autor al 'Didahiilor' și ctitor al Mănăstirii Antim din București. În sens cultural și structural, reprezintă un simbol al dezvoltării tiparului, al limbii române literare vechi și al artei tipografice medievale.
• Antim Ivireanul — Autor, tipograf, gravor, teolog și mare ierarh de origine georgiană (Iviria), mitropolit al Țării Românești între o mie șapte sute opt și o mie șapte sute șaisprezece, canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă Română; personalitate marcantă a epocii brâncovenești care a contribuit structural la introducerea definitivă a limbii române în serviciul divin și la dezvoltarea artei tipografice medievale. Opera sa de căpătâi o reprezintă 'Didahiile', o colecție de predici retorice de o valoare stilistică excepțională.
• antimafia — Care este destinat combaterii, investigării sau anihilării organizațiilor criminale de tip mafiot; structură judiciară, legislație penală specială sau mișcare socială organizată pentru a distruge rețelele de crimă organizată și corupție structurală. Termenul descrie de regulă procuraturi specializate, operațiuni de poliție sau directive guvernamentale de înaltă securitate.
• antimagnetic — Care nu este influențat de acțiunea câmpurilor magnetice exterioare sau care împiedică pătrunderea liniilor de forță magnetice; dispozitiv, carcasă sau material capabil să își mențină proprietățile fizice neschimbate în medii cu intensitate magnetică ridicată. În sens structural, descrie aliaje speciale (cum ar fi mu-metalul) sau mecanisme de precizie (precum arcurile ceasurilor elvețiene) ecranate special împotriva magnetizării.
• antimalaric — Care previne, combate, distruge sau vindecă malaria; medicament (cum sunt chinina, clorochina sau artemisininul) utilizat în profilaxia și terapia infecțiilor parazitare provocate de protozoarele din genul Plasmodium, transmise prin înțepătura de țânțar Anopheles. În sens clinic, intervine structural prin blocarea ciclului de replicare a parazitului în eritrocite sau în celulele hepatice.
• antimăluric — Care previne, combate, distruge sau oprește dezvoltarea mălurii (boală parazitară a cerealelor, în special a grâului, provocată de ciuperci din genul Tilletia); fungicid special sau tratament chimic aplicat semințelor înainte de semănat pentru a proteja recoltele. În sens structural, distruge sporii fitopatogeni prin inhibarea germinației acestora și blochează infectarea tinerelor plante.
• antimălurire — Acțiunea de prevenire, combatere sau eliminare a infecției cu mălură la culturile de cereale; ansamblu de măsuri agrotehnice și tratamente chimice integrate aplicate semințelor ori solului pentru a asigura sterilitatea recoltei. În sens structural, reprezintă protocolul tehnologic de dezinfectare și protecție fitosanitară împotriva ciupercilor din genul Tilletia.
• antimarxism — Doctrină politică, mișcare ideologică sau atitudine teoretică îndreptată împotriva marxismului, a principiilor sale economice, sociale și istorice (precum lupta de clasă sau materialismul dialectic); respingere ori criticism radical față de socialismul științific și comunism. În sens structural, promovează proprietatea privată, individualismul, capitalismul de piață liberă ori valorile democratice și conservatoare în opoziție cu colectivismul statal.
• antimarxist — Care aparține antimarxismului sau este adept al acestuia; persoană, teoretician sau politician care luptă, protestează ori scrie împotriva ideologiei marxiste, a socialismului ori a regimurilor comuniste. În sens structural, descrie o lucrare academică, o organizație ori o retorică publică orientată spre demitizarea colectivismului.
• antimarxistă — Femeie care este adeptă a antimarxismului sau care respinge doctrinele socialismului științific și ale comunismului; lucrare teoretică, mișcare ideologică ori critică orientată împotriva materialismului dialectic. Ca adjectiv flexionat la feminin, determină opere filosofice, platforme politice sau retorici publice axate pe apărarea capitalismului de piață și a individualismului.