#anecdotă
- anecdotă — O povestire foarte scurtă, cu poantă, hazlie sau satirică, bazată pe o întâmplare reală ori imaginară din viața unei persoane cunoscute sau din viața cotidiană. În context structural și istoriografic, termenul se referea inițial la scrieri secrete sau nepublicate (din grecescul 'anekdotos' - needitat), servind ca o mărturie complementară neoficială despre moravurile unei epoci.
- anecdotic — Care aparține anecdotei, privitor la anecdotă; care are caracterul unei povestiri mărunte, hazlii sau fragmentare. În contextul metodologiei științifice sau istorice, adjectivul descrie informații ori argumente bazate pe dovezi izolate, subiective și neverificabile statistic, care nu reflectă o structură generală sau o regulă stabilă.
- anecdotică — Totalitatea rarisimă a anecdotelor dintr-o literatură, dintr-o epocă sau specifice unui popor; arta de a compune sau de a povesti anecdote. Ca formă adjectivală, reprezintă genul feminin al cuvântului 'anecdotic', descriind o structură narativă fragmentară sau dovezi izolate și neverificabile statistic în metodologia științifică.
- anecdotism — Tendință, predilecție sau manieră stilistică de a folosi abuziv anecdote, fapte diverse mărunte și detalii picante ori superficiale într-o operă literară, într-o expunere istorică sau într-o analiză critică, în detrimentul unității compoziționale, al profunzimii ideilor sau al rigorii structurale.
- anecdotiza — A transforma un fapt istoric, un eveniment grav sau o narațiune amplă într-o anecdotă ori într-o succesiune de istorioare mărunte și picante. Acest proces structural tinde să reducă complexitatea sau profunzimea unui subiect, prezentându-l într-o manieră fragmentară, axată exclusiv pe latura sa pitorească, hazlie sau anecdotică.