#amutit

• amuțit — Care a amuțit; persoană care a încetat să mai vorbească sau care și-a pierdut capacitatea de a scoate sunete din cauza unei stări emoționale intense (uimire, frică, șoc) sau a unei acțiuni externe. În sens ambiental sau tehnic, descrie un loc lipsit de zgomot, un aparat oprit din emisie sau o critică ce a fost complet neutralizată.
• amuțitură — Rezultatul acțiunii de a amuți; o tăcere bruscă și neașteptată lăsată într-un grup de oameni sau într-un mediu ambiental în urma unui șoc, a unei surprize ori a unei sperieturi. În sens local, poate desemna și o formă ușoară sau temporară de afazie ori muțenie provocată de o traumă psihologică.