#amniot

• amni — Formă prefixată sau variantă rară utilizată în terminologia medicală și biologică pentru a desemna amniosul, membrana sacului embrionar care protejează fătul în timpul gestației. În contexte arhaice sau regionale, termenul poate face referire directă la fluidul amniotic sau la structura protectoare timpurie a ovulului amniotic la vertebrate.
• amniocenteză — Procedură medicală invazivă de diagnostic prenatal constând în puncționarea transabdominală a peretelui uterin și a sacului amniotic, sub ghidaj ecografic, pentru a extrage o probă de lichid amniotic. Această tehnică permite analizarea celulelor fetale descuamate în vederea depistării unor anomalii genetice, cromozomiale (cum ar fi sindromul Down) sau a unor infecții intrauterine.
• amniogeneză — Proces biologic de formare, diferențiere și dezvoltare structurală a amniosului și a cavității amniotice în primele stadii ale dezvoltării embrionare. Acest fenomen este esențial pentru asigurarea spațiului hidric protector necesar creșterii ulterioare a fătului la vertebratele amniote.
• amnios — Cea mai internă, subțire și rezistentă membrană extraembrionară care delimitează sacul gestațional la reptile, păsări și mamifere. Această structură celulară secretă lichidul amniotic, oferind embrionului și ulterior fătului un mediu hidric steril, constant termic și protector împotriva șocurilor mecanice sau a aderențelor tisulare destructive.
• amnioscopie — Metodă endoscopică de diagnostic clinic ce permite vizualizarea directă a polului inferior al sacului ovular, a membranelor și a aspectului lichidului amniotic prin colul uterin, utilizând un tub conic dotat cu sursă de lumină. Această investigație este utilizată spre sfârșitul sarcinii pentru a detecta suferința fetală acută prin observarea modificărilor de culoare ale lichidului (cum ar fi prezența meconiului).
• amniot — Organism sau vertebrat superior care aparține cladei Amniota, caracterizat prin dezvoltarea embrionară protejată de învelișuri celulare complexe, printre care și amniosul. În sens adjectival, descrie un ou sau un stadiu evolutiv dotat cu sac amniotic, permițând reproducerea complet independentă de mediul acvatic extern.
• amniotă — Forma de feminin pentru amniot sau, la plural (amniote), denumirea științifică a grupului de vertebrate tetrapode ale căror ouă sunt adaptate pentru uscat prin prezența membranelor extraembrionare. Ca adjectiv, descrie o caracteristică anatomică, o structură sau o specie ce prezintă organizarea tipică a sacului amniotic.
• amniotic — Care aparține amniosului, care se referă la amnios ori la sacul gestațional al embrionului; produs, secretat sau localizat în interiorul cavității fetale. În context clinic, termenul descrie elementele fluidice, celulare sau structurale care compun și susțin mediul de dezvoltare intrauterină a fătului.
• amniotită — Inflamație acută sau cronică a membranei amniotice, cauzată de obicei de o infecție bacteriană ascendentă din tractul vaginal după ruperea membranelor sau în timpul unui travaliu prelungit. Această afecțiune patologică este strâns corelată cu corioamniotita și reprezintă un risc major de infecție neonatală sau de naștere prematură.
• anamniotă — Animal vertebrat inferior (precum peștii sau amfibienii) al cărui embrion se dezvoltă direct în mediul acvatic și este lipsit de anexe embrionare protectoare complexe, în special de amnios și alantoidă. Ca adjectiv, descrie o specie, o fază de dezvoltare embrionară sau o structură anatomică specifică acestor organisme vertebrate non-amniotice, care depind în totalitate de prezența apei pentru reproducere și supraviețuirea ouălor.
• anapside —