#alcaloid

• ajmalină — Alcaloid extras din rădăcina plantei tropicale Rauwolfia serpentina, utilizat în medicină ca agent antiaritmic de clasă Ia; acționează prin blocarea canalelor de sodiu de la nivelul membranelor celulelor miocardice, prelungind perioada refractară a inimii. Este utilizat în principal pentru diagnosticarea electrocardiografică a sindromului Brugada (testul la ajmalină) și în tratamentul de urgență al tahicardiilor supraventriculare induse de sindromul Wolff-Parkinson-White.
• alcaloid — Substanță organică azotată, cu caracter de regulă bazic (alcalin) și structură heterociclică complexă, biosintetizată în principal de plante, dar și de unele ciuperci ori animale. Alcaloizii prezintă o acțiune farmacodinamică intensă asupra sistemului nervos central și a organismului uman, funcționând, în funcție de doză, ca medicamente esențiale, stimulenți sau otrăvuri extrem de violente (de exemplu: morfina, cofeina, nicotina, atropina, chinina).
• alcaloidic — Care se referă la alcaloizi, care conține alcaloizi sau care are proprietăți asemănătoare acestor compuși organici azotați. Termenul descrie extractele, soluțiile sau structurile chimice derivate din plante medicinale sau toxice, caracterizate printr-o acțiune farmacodinamică intensă asupra sistemului nervos central.
• amarina — Substanță organică toxică, alcaloid sau compus heterociclic complex extras istoric din sâmburii amari ai unor fructe (precum migdalele amare) sau sintetizat prin descompunerea hidrobenzamidei, caracterizat printr-un gust extrem de amar și o structură cristalină. În context structural de laborator, este utilizat în studiul sintezelor azotate și al compușilor derivați cu rol farmacologic sau toxicologic limitat.
• anabasină — Alcaloid lichid natural, toxic, extras din planta Anabasis aphylla sau din anumite varietăți de tutun, având o structură chimică moleculară și proprietăți biologice extrem de similare cu cele ale nicotinei. Este utilizat în industrie ca insecticid puternic și în cercetarea medicală pentru studierea receptorilor nicotinici de acetilcolină.
• anabazin — Variantă ortografică neliterară sau învechită pentru substantivul feminin 'anabasină'. Desemnează alcaloidul lichid toxic izolat din anumite plante, cu proprietăți farmacologice analoage nicotinei, utilizat industrial în formularea unor insecticide puternice sau în studii de laborator privind neuroreceptorii.
• atropină — Alcaloid toxic extras din mătrăgună (Atropa belladonna) și din alte plante din familia Solanaceae, utilizat în medicină ca agent parasimpaticolitice; acționează structural prin blocarea receptorilor muscarinici ai acetilcolinei, determinând efecte precum dilatarea pupilei (mifriază), reducerea secrețiilor glandulare și accelerarea ritmului cardiac. Reprezintă un antidot esențial în intoxicațiile cu pesticide organofosforice sau gaze neurotoxice.
• babein — Substanță organică toxică, de natură alcaloidică, extrasă experimental sau izolată din anumite specii de plante din flora spontană sau din compuși organici complecși; compus structural studiat în toxicologie și chimie organică pentru proprietățile sale farmacologice specifice sau reacțiile sale în prezența anumitor reactivi de laborator.