#abate

• abate1 (s.m.) — Superior al unei mănăstiri romano-catolice (stareț). În istoria medicinei și a asistenței spitalicești, abații au jucat un rol administrativ major în Evul Mediu, coordonând spitalele monastice (xenodochia) și azilurile atașate abațiilor, unde pelerinii, săracii și bolnavii primeau îngrijire și adăpost.
• abate2 (vb.) — A se îndepărta de la o direcție, de la o regulă, de la un traseu stabilit sau a schimba cursul normal al unui fenomen. În psihologia comportamentală, se folosește când un pacient se abate de la tratament (non-complianță), iar în epidemiologie descrie momentul în care o curbă pandemică se abate de la modelul predictiv inițial datorită intervențiilor sanitare.
• abatere — Acțiunea de a se abate; îndepărtare de la o normă, o regulă, un protocol sau o valoare medie stabilită. În biostatistica medicală, termenul este fundamental (abaterea standard) pentru a măsura gradul de împrăștiere a datelor clinice, în timp ce în medicina muncii indică o încălcare a normelor de protecție sau de igienă.
• ambardee — Abatere bruscă, involuntară și temporară a unei nave, ambarcațiuni sau aeronave de la cursul normal de navigație sau de zbor, provocată de acțiunea curenților, a valurilor, a rafalelor de vânt ori de o manevră greșită a cârmei (din fr. embardée). În sens tehnic, reprezintă rezultatul fizic al procesului de ambardare, manifestat printr-o mișcare oscilatorie pe axa verticală care trebuie corectată rapid pentru a menține siguranța drumului.
• anomalie — Abatere de la o normă, de la o regulă sau de la legile firești de dezvoltare; neregularitate, ciudățenie, iregularitate structurală sau funcțională. În medicină, termenul desemnează o malformație congenitală, o asimetrie anatomică sau o perturbare biologică prezentă de la naștere. În astronomie, reprezintă un unghi structural utilizat pentru a determina poziția exactă a unui corp ceresc pe orbita sa eliptică în raport cu periastrul.
• Aubignac — Nume de familie de origine franceză; se referă în mod deosebit la François Hédelin, cunoscut ca Abatele de Aubignac (1604–1676), scriitor, dramaturg și teoretician al teatrului francez. Lucrarea sa fundamentală, 'Practica teatrului' (La Pratique du Théâtre), a codificat regulile clasicismului francez, apărând cu rigoare regula celor trei unități (de acțiune, de timp și de loc) și conceptul de verosimilitate în arta dramatică.