#Ovidiu

• Actaeon — Erou celebru din mitologia greacă, fiul lui Aristaeus și al Autonoei, crescut de centaurul Chiron pentru a deveni un vânător iscusit. Conform mitului structural descris de Ovidiu, Actaeon a surprins-o din greșeală pe zeița Artemis (Diana) scăldându-se goală într-o peșteră sacră; drept pedeapsă, zeița l-a transformat într-un cerb, iar el a fost sfâșiat de propriii săi câini de vânătoare. În astronomie, numele său a fost atribuit asteroidului 12242 Maxacacia.
• Aegyssus — Cetate antică geto-dacică, menționată ulterior ca fortăreață romană de frontieră situată pe malul drept al Dunării, pe teritoriul actual al municipiului Tulcea din Dobrogea, România. Fondată conform legendei de o căpetenie dacă numită Carpyus, cetatea a jucat un rol strategic major în sistemul defensiv roman (Limes Moesiarum), fiind descrisă de poetul Ovidiu în operele sale din exil ca o fortificație impunătoare, greu de cucerit din cauza poziției sale pe stânci înalte.
• aesacus — Personaj din mitologia greacă și romană, fiu al regelui Priam al Troiei și al nimfei Alexirhoe, înzestrat cu darul profetic de a interpreta visările nocturne. Conform Metamorfozelor lui Ovidiu, din cauza durerii provocate de moartea nimfei Hesperia, pe care o iubea, el s-a aruncat în valurile mării, fiind transformat de zeița Tethys într-o pasăre scufundătoare (cufundar).
• aeson — Personaj din mitologia greacă, rege legendar al cetății Iolcos din Tesalia, fiu al lui Cretheus și al Tyro, și tatăl eroului Iason. Conform legendei, fratele său vitreg Pelias i-a uzurpat tronul, obligându-l să trăiască în izolare, iar mai târziu, în versiunea faimoasă din Metamorfozele lui Ovidiu, vrăjitoarea Medeea i-a redat tinerețea printr-un ritual magic complex de reîntinerire structurală.
• alcithoe — Variantă ortografică pentru numele mitologic și zoologic „alcathoe”; specie rară de liliac forestier (Myotis alcathoe). În legendele elene, reprezintă una dintre fiicele regelui Minyas (Alcaithoe sau Alcithoe), metamorfozată într-un liliac de către zeul Dionysos drept pedeapsă pentru nesupunere și refuzul de a-i celebra misterele sacre.
• amphitryoniades — Nume patronimic rar de origine elenă atribuit legendarului erou Heracles (Hercule), derivat din numele tatălui său pământean adoptiv, regele Amphitryon, deoarece mama sa, Alcmena, era căsătorită cu acesta în momentul conceperii divine a eroului de către Zeus; termenul este utilizat în poezia epică și în textele clasice grecești și latine (precum operele lui Ovidiu sau Virgiliu) ca o formulă solemnă de adresare sau identificare structurală a descendenței eroului.
• Ampycides — Nume patronimic antic grecesc atribuit renumitului văzător și profet Mopsus, semnalând structural descendența sa ca fiu al lui Ampycus (Ampyx). Acest apelativ solemn este utilizat în epopeile clasice și poezia mitologică latină (cum ar fi Metamorfozele lui Ovidiu) pentru a identifica eroul în timpul expediției argonauților sau al vânătorii Mistrețului din Calydon.
• arahne — Personaj celebru din mitologian elenă, o tânără muritoare din Lidia renumită pentru măiestria sa excepțională în arta țesutului; din cauza trufiei sale (hubris), a provocat-o pe zeița Atena la un concurs și, deși lucrarea ei a fost impecabilă, a fost transformată de divinitatea ofensată într-un păianjen. Numele ei reprezintă eponimul de la care s-a format întreaga clasificare biologică a arahnidelor și simbolizează conflictul tragic dintre condiția umană și autoritatea divină.