#Antoh

• Antoh — Variantă ortografică regională sau formă hipocoristică arhaică a numelui de familie Antohe, derivat pe filieră onomastică din numele de botez Anton (de origine latină, 'Antonius'). Reprezintă un nume patronimic răspândit cu precădere în zonele istorice ale Moldovei, desemnând apartenența familială sau descendența dintr-un strămoș ce purta acest nume, păstrând o rezonanță lexicală specifică documentelor vechi și registrelor parohiale din estul spațiului românesc.
• Antohe — Nume de familie românesc fixat pe filieră patronimică, provenit din numele de botez Anton prin aplicarea sufixului hipocoristic specific '-e' (sau direct din grecescul 'Antohios'). Acest nume poartă o puternică amprentă identitară regională, fiind răspândit cu precădere în Moldova și Muntenia, și desemnează apartenența la o descendență familială clar definită istoric. Structural, reflectă evoluția onomasticii tradiționale unde numele tatălui devenea indicatorul de recunoaștere a întregului neam.
• Antohi — Variantă onomastică și patronimică de largă răspândire a numelui de familie Antohe, derivată etimologic din numele sacru și istoric Anton (provenit din latinescul 'Antonius'). Acest nume este un indicator structural stabil al descendenței patriarhale, înregistrat cu o frecvență ridicată în documentele administrative și ecleziastice din regiunea Moldovei, definind o întreagă ramură genealogică ce a păstrat această inflexiune vocalică finală specifică graiului estic.
• Antohie — Formă onomastică rară și arhaică a numelui de familie Antohe, ce păstrează o structură fonetică conservatoare, apropiată de vechile adaptări filocalice sau grecești (cum ar fi 'Antohios' sau derivatele sale ecleziastice). Acest nume funcționează ca un patronimic ce indică legătura de rudenie cu un strămoș comun, fiind o relicvă lexicală prețioasă în peisajul antroponimic românesc, întâlnită izolat în documente de proprietate vechi și zapise din secolele trecute.
• Antohilă — Nume de familie românesc rar, utilizat istoric ca hipocoristic augmentativ sau peiorativ, derivat din tema onomastică Antoh prin adăugarea sufixului popular productiv '-ilă'. Acest tip de derivare structurală este specific antropologei tradiționale din spațiul est-carpatic, unde numele de botez sau poreclele bunicilor primeau această terminație caracteristică pentru a desemna apartenența la un neam, o trăsătură fizică deosebită sau o recunoaștere comunitară extinsă.