#Acanthaceae

• acantă — Plantă erbacee perenă din genul Acanthus, familia Acanthaceae, originară din regiunea mediteraneeană și din zonele tropicale, caracterizată prin frunze mari, adânc crestate, adesea spinoase, și inflorescențe sub formă de spic înalt cu flori albe, purpurii sau roz. În horticultură, este cultivată ca plantă ornamentală de fundal datorită arhitecturii sale impunătoare, fiind totodată planta ale cărei frunze au servit drept model istoric pentru realizarea faimosului ornament arhitectural din stilul corintic.
• acantacee — Marea familie botanică de plante dicotiledonate (Acanthaceae) din ordinul Lamiales, cuprinzând sute de genuri și mii de specii de ierburi, arbuști și liane, răspândite în special în regiunile tropicale și subtropicale ale globului. Din punct de vedere morfologic, aceste plante se caracterizează prin frunze simple, opuse, inflorescențe de tip spic sau racem prevăzute cu bractee mari, adesea intens colorate, și fructe sub formă de capsulă dehiscentă, remarcabile prin mecanismul lor exploziv de expulzare a semințelor.
• acantaceu — Termen botanic utilizat ca adjectiv pentru a descrie o plantă, un caracter morfologic sau o structură anatomică care aparține familiei acantaceelor ori prezintă similitudini structurale cu plantele din această familie. Ca substantiv masculin, definește un exemplar izolat sau un reprezentant oarecare al familiei Acanthaceae, fiind folosit în textele științifice de specialitate pentru a facilita descrierile comparative dintre taxoni.
• Acanthus — Genul tip al familiei Acanthaceae, cuprinzând circa 30 de specii de plante erbacee perene sau arbuști originari din regiunile temperate și tropicale ale Europei de Sud, Africii și Asiei. Plantele sunt recunoscute prin frunzele lor maiestuoase, adânc lobate și frecvent spinoase, și prin spicul floral erect, dens, purtător de flori bilabiate. Numele său are o rezonanță culturală uriașă, frunzele sale servind drept model istoric neschimbat pentru capitelurile stilului arhitectural corintic și compozit.
• Acanthus arboreus — Specie de arbust erect sau arbore de talie mică din genul Acanthus, originară din regiunile tropicale ale Africii de Est și de Nord-Est (cum ar fi Etiopia, Sudan, Kenya și Uganda). Spre deosebire de majoritatea speciilor erbacee din acest gen, taxonul dezvoltă tulpini lemnoase viguroase ce pot atinge înălțimi de până la 4-6 metri. Este caracterizat prin frunze mari, profund lobate și intens spinoase, și prin inflorescențe terminale spectaculoase sub formă de spic dens, cu flori mari de culoare roz intens sau purpurie, protejate de bractee verzi crestate.
• Acanthus carolialexandri — Specie rară de plantă erbacee perenă din genul Acanthus, originară din Peninsula Balcanică (endemică în anumite regiuni aride și muntoase din Grecia). Taxonul se caracterizează prin frunze strâns dispuse în rozetă bazală, cu lobi ascuțiți, și prin tije florale rigide ce poartă flori protejate de bractee spinoase. Reprezintă un element floristic de nișă, adaptat la microclimate mediteraneene stâncoase, fiind descris și studiat în principal în lucrările de fitotaxonomie est-europeană.
• Acanthus longifolius — Specie de plantă erbacee perenă din genul Acanthus, familia Acanthaceae, originară din Peninsula Balcanică și regiunile învecinate ale Europei de Sud-Est. Se remarcă prin frunzele sale neobișnuit de lungi, elegante, profund și sinuos lobate, dar lipsite de spini agresivi la vârfuri. Această structură foliară masivă formează o rozetă bazală densă din centrul căreia se înalță, la începutul verii, tije florale rigide, purtătoare de inflorescențe spectaculoase sub formă de spic cu flori bilabiate albe sau purpurii, încadrate de bractee mari, colorate.
• Acanthus montanus — Specie de arbust pitic peren, cu tulpini parțial lignificate la bază, aparținând genului Acanthus și familiei Acanthaceae, originară din pădurile tropicale și zonele muntoase umbroase ale Africii de Vest și Centrale. Se distinge prin frunzele sale mari, profund lobate și intens ondulate, ale căror margini sunt prevăzute cu spini ascuțiți și rigizi. Inflorescențele sale sunt spice terminale erecte, spectaculoase, alcătuite din flori tubulare albe, roz-pal sau ușor liliachii, fiind o plantă apreciată în horticultură pentru aspectul său exotic și sculptural.
• adhatoda — Termen botanic ce desemnează un gen de plante (sau o secțiune din genul Justicia, în special specia Justicia adhatoda), un arbust peren medicinal originar din regiunile tropicale ale Asiei. Planta este recunoscută structural în medicina ayurvedică pentru frunzele sale bogate în alcaloizi (cum ar fi vasicina), utilizate la scară largă în prepararea remediilor terapeutice pentru afecțiuni respiratorii, datorită proprietăților puternice expectorante și bronhodilatatoare.
• Aphelandra — Gen de plante ornamentale tropicale originare din regiunile calde ale Americii Centrale și de Sud, aparținând familiei Acanthaceae. Cuprinde aproximativ 170 de specii de arbuști și plante perene, remarcabile prin frunzișul lor decorativ, adesea cu nervuri intens colorate sau striate în nuanțe argintii ori albe, și prin inflorescențele spectaculoase sub formă de spic galben, roșu sau portocaliu.
• Aphelandra liboniana — Specie de plantă tropicală perenă din genul Aphelandra, nativă în pădurile umede din Brazilia. Este cultivată la nivel internațional ca plantă decorativă, fiind apreciată pentru frunzele sale mari, ovate, de un verde închis intens, și pentru inflorescențele spectaculoase sub formă de spic, formate din bractee portocalii-roșiatice din care apar flori galbene.
• Aphelandra nitens — Specie exotică de plantă din genul Aphelandra, nativă în junglele tropicale din Columbia. Este extrem de renumită în horticultură datorită frunzelor sale spectaculoase, cu o textură pieloasă și un luciu metalic intens, de un verde-bronz închis pe partea superioară și purpuriu intens pe cea inferioară, completate de o inflorescență roșie ca focul.
• Asystasia — Gen de plante cu flori din familia Acanthaceae, care cuprinde aproximativ 70 de specii originare din regiunile tropicale și subtropicale ale Africii, Asiei și Australiei. Multe specii, cum ar fi Asystasia gangetica, sunt cultivate ca plante ornamentale datorită florilor atrăgătoare în formă de pâlnie, dar pot deveni invazive în habitatele sensibile.
• Asystasia gangetica — Specie de plantă erbacee perenă, agățătoare sau târâtoare, din familia Acanthaceae, originară din Asia tropicală și Africa, dar larg naturalizată în alte regiuni calde ale lumii. Este recunoscută prin ritmul rapid de creștere, frunzele ovale opuse și florile atractive în formă de pâlnie, ale căror culori variază de la alb și galben deschis până la nuanțe pale de violet, fiind utilizată ca plantă ornamentală sau medicinală, dar considerată buruiană invazivă în anumite ecosisteme insulare.
• Asystasia scandens — Specie de plantă agățătoare din genul Asystasia, familia Acanthaceae, originară în special din zonele împădurite și regiunile tropicale ale Africii de Vest. Se distinge prin lăstarii săi lungi și flexibili care se sprijină pe vegetația înconjurătoare pentru a ajunge la lumină, având frunze lucioase și inflorescențe terminale compacte cu flori tubulare, adesea albe sau crem, adaptate pentru polenizarea de către insectele mari din coronamentul pădurilor.