Dicționarul Limbajelor Regionale, Arhaice și Etimologice

• agur — Termen regional sau arhaic întâlnit în anumite graiuri românești folosit pentru a desemna aguridul sau agurida, reprezentând strugurele neajuns la maturitate, verde și acru; în sens extins, se poate referi la sucul extrem de acid extras din aceste boabe necoapte, utilizat istoric în bucătăria tradițională pentru acrirea ciorbelor.
• agura — Formă regională sau arhaică rară folosită în anumite dialecte românești ca variantă fonetică pentru aguridă, desemnând strugurele neajuns la maturitate, verde și extrem de acru. În sens gastronomic tradițional, termenul se poate referi și la sucul acid stors din aceste boabe necoapte, utilizat în trecut pentru acrirea mâncărurilor în lipsa oțetului sau a lămâilor.
• agustos — Termen regional sau arhaic rar folosit pentru a descrie un gust sau un aliment care are proprietăți similare cu ale aguridei; fruct sau preparat culinar intens acru, astringent, înțepător și necopt, care strepezește dinții sau provoacă o senzație puternică de aciditate la nivelul palatului bucal.