autoacuzație
Definiție
Învinuire sau incriminare pe care o persoană și o aduce ei însăși, formal sau informal; declarație ori act prin care se afirmă propria vinovăție. În psihopatologie, reprezintă un simptom des întâlnit în stările melancolice sau depresive, unde îmbracă adesea un caracter delirant.
Echivalente bilingve
- Autoacuzație
- Autoînvinuire
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, articulat: autoacuzația, plural: autoacuzații, genitiv-dativ: autoacuzației / autoacuzațiilor. |
| Formare | Cuvânt format prin adăugarea prefixoidului 'auto-' (pe sine) la substantivul de bază 'acuzație' (sau derivat după modelul fr. autoaccusation). |
| Ortografie / Pronunție | [a-u-to-a-cu-za-ți-e] (pronunțat cu hiat între 'o' și 'a', precum și în ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul de Termeni Juridici și Medicină Legală |
Exemple de utilizare în context
RO: Judecătorul a respins acea autoacuzație inițială după ce probele ADN au demonstrat că suspectul nu se afla la locul faptei.
EN: The judge dismissed that initial self-accusation after DNA evidence proved the suspect was not at the crime scene.
RO: În scrisorile sale, autorul cădea adesea într-o autoacuzație amară, considerându-se vinovat de suferințele familiei.
EN: In his letters, the author often fell into bitter self-accusation, holding himself responsible for his family's sufferings.
RO: O autoacuzație smulsă prin metode ilegale în timpul interogatoriului duce la anularea întregului proces-verbal.
EN: A self-incrimination extracted through illegal methods during interrogation leads to the invalidation of the entire official report.
Expresii și sintagme corelate
Autoacuzație delirantă / Delusional self-accusation
RO: Simptom psihiatric sever în care un pacient se consideră responsabil pentru evenimente catastrofice sau absurde din lume.
EN: A severe psychiatric symptom where a patient holds themselves responsible for catastrophic or absurd events in the world.
Declarație de autoacuzație / Self-incrimination statement
RO: Înscris oficial prin care un bănuit își recunoaște fapta în fața organelor de cercetare penală.
EN: An official written document by which a suspect confesses their deed before criminal investigation bodies.
Valoare probantă a autoacuzației / Probative value of self-accusation
RO: Ponderea juridică pe care o are recunoașterea faptei, condiționată întotdeauna de corelarea ei cu alte dovezi materiale.
EN: The legal weight carried by a confession, always conditioned by its correlation with other physical evidence.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.