armonica

⭐⭐⭐⭐
substantiv feminin (muzică / acustică)

Definiție

Instrument muzical de suflat format dintr-o serie de lame metalice flexibile montate în canalele unei carcase de lemn sau plastic, activate prin suflare sau aspirație; de asemenea, în acustică, reprezintă o componentă sinusoidală dintr-un sunet complex, a cărei frecvență este un multiplu întreg al frecvenței fundamentale, definind astfel timbrul specific al unui instrument.

Echivalente bilingve

  • Armonica
  • Muzicuță

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Substantiv feminin, articulat: armonica, plural: armonici / armonice, genitiv-dativ: armonicii / armonicilor.
Formare Împrumut etimologic din limba latină (harmonica) și franceză (harmonique), adaptat structural în lexicul muzical.
Ortografie / Pronunție [ar-mo-ni-ca] (cu accentul pe a treia silabă)
Sursă Dicționarul de Termeni Muzicali și Fizică Acustică

Exemple de utilizare în context

RO: Bătrânul marinar a scos o veche armonica din buzunar și a început să cânte o melodie nostalgică de dor.

EN: The old sailor pulled an old harmonica from his pocket and began to play a nostalgic tune of longing.

RO: Fiecare armonica superioară adăugată undei fundamentale modifică percepția auditivă și îmbogățește timbrul instrumentului.

EN: Each higher harmonic added to the fundamental wave alters the auditory perception and enriches the instrument's timbre.

RO: Solistul a impresionat publicul printr-un solo rapid de armonica în timpul concertului de blues din aer liber.

EN: The soloist impressed the audience with a fast harmonica solo during the open-air blues concert.

Expresii și sintagme corelate

Armonica de gură / Mouth harmonica

RO: Denumire populară dată muzicuței, utilizată pentru a o diferenția de alte instrumente acustice cu claviatură.

EN: A popular name given to the mouth organ, used to differentiate it from other keyboard acoustic instruments.

Armonica superioară / Higher harmonic

RO: Componentă a sunetului cu o frecvență mai mare decât cea de bază, responsabilă pentru strălucirea acustică.

EN: A component of sound with a frequency higher than the basic one, responsible for the acoustic brightness.

Armonica de sticlă / Glass armonica

RO: Instrument muzical rar inventat de Benjamin Franklin, compus din boluri de cristal rotative atinse cu degetele umede.

EN: A rare musical instrument invented by Benjamin Franklin, made of rotating crystal bowls touched with wet fingers.

📊

Informații și știri de ultimă oră