abominație
Definiție
Faptă, comportament, stare sau obiect de o ticăloșie ori urâțenie extremă, care provoacă o repulsie profundă, groază, dezgust spiritual sau condamnare morală absolută. În textele religioase sau biblice vechi, termenul desemnează păcate grave, practici idolatre ori lucruri spurcate și necurate din punct de vedere spiritual.
Echivalente bilingve
- Abominație
- Faptă monstruoasă
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv feminin, articulat: abominația, plural: abominații, genitiv-dativ: abominației / abominațiilor. |
| Formare | Împrumut modern (neologism) bazat pe francezul 'abomination' și latinescul 'abominatio, -onis' (deprecare, blestem). |
| Ortografie / Pronunție | [a-bo-mi-na-ți-e] (pronunțat cu hiat la final în grupul -ie, accentul pe silaba penultimă) |
| Sursă | Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) -> Standard Vocabulary |
Exemple de utilizare în context
RO: Distrugerea deliberată a monumentelor istorice de o valoare inestimabilă a fost catalogată drept o adevărată abominație culturală.
EN: The deliberate destruction of historical monuments of inestimable value was classified as a true cultural abomination.
RO: În predica sa, preotul a vorbit despre lăcomia extremă ca fiind o abominație în fața legilor divine.
EN: In his sermon, the priest spoke of extreme greed as being an abomination before divine laws.
RO: Experimentele secrete efectuate în acel laborator clandestin reprezentau o abominație la adresa bioeticii moderne.
EN: The secret experiments conducted in that clandestine laboratory represented an abomination to modern bioethics.
Expresii și sintagme corelate
Abominația pustiirii / Abomination of desolation
RO: Expresie biblică de origine profetică utilizată pentru a descrie o profanare supremă a unui loc sfânt sau un dezastru spiritual major.
EN: A biblical expression of prophetic origin used to describe a supreme profanation of a holy place or a major spiritual disaster.
O adevărată abominație / A true abomination / A total monstrosity
RO: Sintagmă emfatică folosită în critică sau literatură pentru a respinge complet o operă de artă considerată de prost gust ori un act profund imoral.
EN: An emphatic phrase used in criticism or literature to completely reject a work of art considered in poor taste or a deeply immoral act.
Abominație morală / Moral abomination
RO: Atitudine sau viciu ascuns care încalcă în mod conștient și flagrant valorile de bază ale conștiinței și conviețuirii umane.
EN: An attitude or hidden vice that consciously and flagrantly violates the core values of human conscience and coexistence.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.