#trubaduri

• albadă — Poezie lirică medievală de origine trubadurescă în care este descrisă despărțirea dureroasă a doi îndrăgostiți în zori de zi, după o noapte petrecută împreună în secret; cântec al zorilor. În sens structural, piesa include de obicei avertismentul unui străjer (paznic) care anunță răsăritul soarelui și iminența pericolului de a fi descoperiți.
• aubadă — Poem liric sau compoziție muzicală instrumentală dedicată dimineții sau executată în zori, sub fereastra cuiva, având un caracter solemn, galant sau melancolic; cântec de zori. În istoria literară, își are originea în lirica trubadurilor provensali, evoluând ca pandant al serenadei de seară, celebrând momentul despărțirii îndrăgostiților la ivirea primelor raze de soare.
• aube — Formă de plural rară sau arhaică pentru zorile zilei ori pentru veșmintele albe ecleziastice (albe); în context literar occidental, reprezintă denumirea preluată din limba franceză pentru cântecele de zori ale trubadurilor, echivalentul direct al aubadelor medievale. Termenul descrie momentul exact în care lumina solară începe să disperseze întunericul nopții, servind drept motiv estetic central în poezia romantică și curteană.