#surpare

• alunare — Acțiunea de a (se) aluna (a aluneca) și rezultatul ei; formă arhaică, populară sau regională pentru substantivul modern 'alunecare', întâlnită în texte vechi sau în graiuri locale pentru a descrie o pierdere a stabilității ori o surpare de teren.
• alunecare — Acțiunea de a (se) aluneca și rezultatul ei; mișcare continuă și lină pe o suprafață lucioasă sau umedă. În geomorfologie, desemnează deplasarea naturală sau accidentală a unor mase de pământ ori de rocă de-a lungul unui versant înclinat, cauzată de infiltrațiile de apă ori de gravitație (alunecare de teren).
• alunecătură — Formă populară sau regională rară pentru 'alunecare'; locul unde s-a produs o prăbușire, o surpare de pământ sau o dislocare de sol pe versantul unui deal; (fig.) cicatrice sau urmă lăsată de un obiect care a glisat violent.