#similitudine
- analogie — Asemănare totală sau parțială, corespondență structurală ori raport de proporție stabilit între două sau mai multe obiecte, fenomene, cuvinte sau concepte care sunt altfel diferite în esența lor. În logică, reprezintă o formă de raționament inductiv prin care se deduce că dacă două elemente se aseamănă în anumite privințe, ele se vor asemăna probabil și în altele. În lingvistică, desemnează procesul de creare sau modificare a unor forme gramaticale sub influența unui tipar lingvistic dominant.
- asămănătură — Formă rară, arhaică sau regională construită pe modelul numelor de acțiune și rezultat; trăsătură comună sau element prin care două lucruri ori persoane se aseamănă; asemănare fizică sau morală evidentă.
- asemănare — Fapta de a se asemăna; proprietate, trăsătură sau caracteristică structurală comună prin care două ori mai multe persoane, noțiuni ori obiecte se apropie ca aspect, formă ori conținut, creând o relație de analogie. În sens literar sau retoric, definește figura de stil numită comparație, iar în sens teologic, reprezintă starea de perfecțiune morală pe care omul o poate atinge prin raportare la Divinitate.
- asemănătură — Termen popular, arhaic sau regional care desemnează starea sau calitatea a două sau mai multor entități de a fi asemenea; asemănare, similitudine, analogie structurală. De asemenea, poate defini o imagine, o ilustrare, o copie fidelă sau o pildă folosită pentru a explica o realitate conceptuală.
- asemenință — Proprietatea de a fi asemenea; stare de similitudine, potrivire structurală, conformitate sau analogie profundă între două sau mai multe elemente. Acest termen vechi, întâlnit în textele juridice, cronici sau scrieri religioase timpurii, desemna legătura de rudenie spirituală, fizică sau conceptuală care unea entitățile într-o categorie comună.
- asemie — Formă substantivală abstractă, extrem de rară sau arhaică, ce desemnează starea, calitatea sau însușirea de a fi asemenea; lipsă de diferențiere, similitudine absolută sau potrivire perfectă între două elemente. În anumite contexte istorice, termenul descrie o analogie profundă sau o reflectare fidelă a unei entități în structura alteia, funcționând ca un antonim conceptual pentru 'disimilaritate'.